ADRESA: Str. Pietei nr.2, centrul orașului Prejmer, jud.Brașov,România
TELEFON: 0268.362.052
ANUL CONSTRUCȚIEI: Biserica a fost construită în sec. al XIII-lea
pe baza unei vechi bazilici romane din sec. al XII-lea şi este fortificată două
secole mai târziu (sec.al XV-lea).
CUM AJUNG: Biserica fortificată din Prejmer se află în Țara Bârsei la o distanță de: 15 km de Brașov, 32 km de Râșnov, 125 km de Sighișoara, 139 km de Buzău, 154 km de Pitești, 154 km de Sibiu, 164 km de Bacău, 172 km de București (DN1), 185 km de Râmnicu Vâlcea.
Acces rutier:
- pe DN1/A1 București
- Ploiești, DN1 Ploiești - Sinaia - Brașov, DJ103A Brașov - Cărpiniș, DJ112D Cărpiniș - Prejmer - Biserica fortificată Prejmer;
- pe
DN73 Pitești - Râșnov - Brașov, DJ103A Brașov - Cărpiniș, DJ112D Cărpiniș - Prejmer - Biserica fortificată Prejmer;
- pe DN1 Sebeș - Sibiu
- Făgăraș - Brașov, DJ103A Brașov -
Cărpiniș, DJ112D Cărpiniș - Prejmer - Biserica fortificată Prejmer;
- pe DN13 Târgu Mureș -
Sighișoara - Rupea - Brașov, DJ103A Brașov - Cărpiniș, DJ112D
Cărpiniș - Prejmer - Biserica
fortificată Prejmer;
- pe DN12 Miercurea Ciuc -
Sfântu Gheorghe - Chichiș, DN11 - Brașov,
DJ103A Brașov - Cărpiniș, DJ112D Cărpiniș - Prejmer - Biserica fortificată Prejmer;
- pe DN11 Bacău - Onești - Târgu Secuiesc - Brașov, DJ103A Brașov - Cărpiniș, DJ112D Cărpiniș - Prejmer - Biserica fortificată Prejmer;
- pe DN10 Buzău - Nehoiu - Prejmer - Biserica fortificată Prejmer.
Acces
feroviar: Cea mai
apropiată gară este cea din orașul Prejmer. Dacă se ajunge în gara din Braşov, se pot lua de acolo autobuze cu destinaţia Prejmer.
PROGRAM
DE VIZITĂ: 1 mai – 31 octombrie: Marți – Vineri: 900 - 1700 ; Sâmbătă: 900 - 1500
Duminică – Luni: închis
1 noiembrie–
30 aprilie: Marți – Vineri: 900 - 1700 ; Sâmbătă: 900 - 1500
Duminică – Luni: închis
CAZARE: Se găsește cazare în orașul Prejmer
cât și în împrejurimi, zona fiind una preponderant turistică.
REPREZENTATIV:Cetatea construită în sec. XV-XVI, în jurul
bisericii din Prejmer (ale cărei începuturi sunt puse în legătură cu stăpânirea
cavalerilor teutoni (1211-1225) în Țara Bârsei), este considerată cea mai
puternică fortificație țărănească din Transilvania Medievală, fiind și cea mai
bine conservată biserică-cetate medievală din Estul Europei.
Cea mai valoroasă piesă care
poate fi găsită în biserica din Prejmer este altarul poliptic ce datează din
jurul anului 1450, acesta fiind cel mai vechi din Transilvania.
ÎN APROPIERE: Biserica fortificată Prejmer se află la o distanță de: 19 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 21 km de Biserica Sf. Bartolomeu - Brașov, 32
km de telecabina Poiana Brașov - Vf. Postăvaru,
35 km de Cetatea RÂȘNOV, 36 km de Peștera CETĂȚII (Fundata), 40
km de Centrul de ECHITAȚIE Diana,
45 km de Cast Bran, 51 km de Castelul CANTACUZINO, 51
km de Mănăstirea CHEIA, 52 km de
telecabina BABELE-SFINXUL-Platoul Bucegi,
53 km de Schitul BRAN, 58 km de Mănăstirea SINAIA, 59
km de Mănăstirea SUZANA, 60
km de Castelul PELEŞ, 67
km de Sinaia-COTA 1400,(auto),
69 km de Muzeul Cinegetic POSADA,
69 km de Peștera DÂMBOVICIOARA, 70
km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-Cota
1000, 77 km de Cetatea
RUPEA, 83
km de Cetatea FĂGĂRAȘ, 85
km de Schitul DRAGOSLAVELE, 92 km de Mausoleul MATEIAȘ, 97
km de Mănăstirea NĂMĂIEȘTI.
DESCRIERE: Rolul cetăţii a fost, în principal, de loc de refugiu și apărare pentru populația din zonă în timpul invaziilor.
- În sec. al XIII-lea, cavalerii teutoni, primind drepturi asupra teritoriului din
zona Prejmer (Tartlău - denumirea săsească a localității), sunt cei care vor
ridica până la un anumit nivel biserica din Prejmer. Lor li se datorează planul
în cruce greacă, unic în Transilvania, dar având corespondent în câteva
biserici din nord-estul Germaniei.
- Deoarece localitatea Prejmer era prima localitate care se afla în fața invaziilor otomane venite prin valea și pasul Buzăului, regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor fortificații de apărare în jurul bisericii evanghelice din Prejmer. Astfel, în anul 1427, locuitorii germani au început fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte înalte și puternice, înconjurată de un șanț lat de apă. Se pare că a existat și un tunel subteran care comunică cu exteriorul.Cetatea, clădită în formă de cerc în jurul bisericii evanghelice, avea ziduri groase de 3-4 metri și înalte de 12 metri, bastioane, porți de fier și poduri mobile.
- Intrarea se face printr-un coridor ce duce într-o
curte mică, în care se află și un chioșc cu suveniruri.
- De aici se intră pe un alt culoar, lung de 32 de
metri, la mijlocul căruia dăm de un grilaj din lemn de stejar, cu inserţii de
fier. Se pare că, la început, cetatea dispunea de mai multe grilaje de acest fel,
ce aveau rol de protecție asupra intrării în cetate.
- La capătul lui, intrăm într-o curte interioară mare,
în mijlocul căreia se află biserica din piatră.
- Atunci când se fac aprecieri despre stilul
arhitectonic al bisericii din Prejmer, pe lângă evidenţa stilului gotic
timpuriu, uneori apare și atributul „burgund”, specific abaţiei ordinului
cistercian. Biserica a suferit numeroase intervenții, baza fiind construită pe
un plan central, în cruce greacă, modificat ulterior prin intervențiile din
secolul al XVI-lea.
- Arhitectura Bisericii se aseamănă cu mănăstirea cisterciana Cârța și biserica evanghelică Sf.Bartolomeu din Brașov, ceea ce o plasează în aceeași ambianță stilistica și temporalitate (mijlocul sec. al XIII-lea).
- Biserica a fost catolică la origini, amvonul stând
ca dovadă peste timp. În cafasul (balcon cu deschidere spre interiorul
bisericii) de deasupra intrării principale, se poate vedea orga bisericii funcționabilă și astăzi.
- Orga bisericii -
- În interiorul bisericii se păstrează un valoros altar poliptic pe tema patimilor Domnului, datând de la mijlocul sec. al XV-lea. Este apreciat ca fiind unul dintre cele mai valoroase și mai vechi altare gotice din România.
- Altarul este format dintr-un triptic cu panou central și voleuri pictate pe ambele fețe. De o parte și de alta a panoului central, care înfățișează Răstignirea, sunt reprezentate alte scene din Patimile lui Iisus. Compozițiile au scheme iconografice simple și o strălucire particulară a tonurilor de roșu pusă în evidență de fundalul aurit. Numele mesterului nu este cunoscut, dar se presupune că s-a format în ambianța școlii vieneze.
- Zidul de incintă, cu o înălțime cuprinsă între 12 și
14 m, cu o bază având o grosime de până la 5 m, dotate cu porți și poduri din fier, au fost construite pentru a ține piept
atacurilor otomane. Cele 275 de chilii ale călugărilor au fost inițial camere unde se păstrau proviziile locuitorilor satului, fiecare familie având propria sa cameră.
- Zidul era inelar, cu dublă incintă, prevăzut cu turnuri, șanț de apărare și o amplă barbacană în dreptul intrării. Acesta a fost modificat și extins în etape până în secolul al XVIII-lea. La interior, sunt căptușite cu încăperi pentru locuit, încăperi de refugiu și cămări pentru provizii, dispuse pe mai multe niveluri, destinate să adăpostească populația satului în caz de asediu. Pe lângă acestea, în zidul cetății, un drum de strajă bine protejat permitea aprovizionarea posturilor de luptă.
- Începând din 1993, s-au făcut lucrări de
restaurare, au fost amenajate expoziții permanente. Spațiul a fost amenajat la
inițiativa Fundației Sașilor Transilvăneni, sub îngrijirea muzeografului Dr.Volker Wollmann care a conceput aproape toate compartimentele
muzeale din cetate.
- Vechea școală - În incinta fortificației
există și un loc având destinația unei școli. Aici s-a predat în timpul
asediilor și în vremuri de primejdie. Primii dascăli sunt menționați în 1460 și
1556. Sala de clasă e decorată cu fresce din sec. al XVIII-lea și a fost
folosită până în 1853 când în centrul comunei s-a construit o școală nouă cu
trei etaje.
- Din categoria expozițiilor permanente, pe lângă școală,
câteva interioare tradiționale săsești, războaie de țesut (aduse din satul Gârbova,
jud. Alba ), unelte specifice rotarului și dogarului (aduse de la Beia, jud.
Brașov ), unelte folosite de selar și curelar (aduse de la Alțâna, jud.
Sibiu), unelte folosite în viticultură și pomicultura, un atelier de fierărie (aduse
de la Tătârlaua, jud. Alba, în 1992 ), unelte pentru prelucrarea cânepii (aduse
din jud. Brașov).
- Interior tradițional săsesc –
Gârbova, jud. Alba
- Război de țesut - Gârbova, jud. Alba
- Uneltele unui rotar și dogar din Beia, jud.Brașov, respectiv a unui șelar și curelar din Alțâna, jud.Sibiu -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu