Mănăstirea Bârsana

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: Bârsana, jud. Maramureş, România

TELEFON: 0262.331.101

CTITOR: Familia voievodală Dragoş

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1720
HRAM: Soborul Sfinţilor Apostoli (30 iunie) 

CUM AJUNG: Mănăstirea Bârsana se află la o distanță de:  38 km de Vișeul de Sus,  54 km de Borșa,  22 km de Sighetu Marmației,  73 km de Baia Mare,  107 km de Bistrița,  180 km de Cluj-Napoca,  370 km de Brașov,  547 km de București.

       Acces rutier: - pe DN18 Sighetu Marmaţiei - Vadu Izei, DJ186 Vadu Izei - Bârsana - Mănăstirea Bârsana;

                              - pe DN17C Bistrița - Năsăud - Săcel, DJ186 Săcel - Dragomirești - Mănăstirea Bârsana;

                        - pe DN17 Vatra Dornei - Iacobeni, DN18 Iacobeni - Borșa - Moisei, DN17C Moisei - Săcel, DJ186 Săcel - Dragomirești - Mănăstirea Bârsana.

       Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este în Sighetul Marmației de unde se pot lua autobuze spre Bârsana.

               

CAZARE: La mănăstirea Bârsana există posibilitatea de cazare, doar pe timp de vară - din luna mai până în septembrie. Alte posibilităţi de cazare sunt, în orice sezon, la Vila Bârsana (lângă mănăstire) sau în împrejurimile comunei Bârsana, la diferite vile şi pensiuni.

REPREZENTATIV:  A fost cea mai înaltă construcţie de lemn din lume la vremea ei, având 57 de metri.

                   A fost reşedinţa Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului în perioada dintre anii 1735 - 1740 când s-a desfiinţat oficial.

                   Termenul  „bârsan” denumeşte un cioban care îşi ţine oile cu lână bogată şi lungă, cuvântul devenind un prenume în timpurile medievale.

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Bârsana se află la o distanță de: 40 km de MOCĂNIŢA-Vişeu de Sus, 68 km   de Borșa-Complex turistic, 72 km de Cascada CAILOR. 

DESCRIERE:
   - Satul Bârsana a fost în proprietatea cneazului Stanislau, fiul lui Stan Bârsan, atestat în documente între 1326 şi 1346. Se pare că până atunci mănăstirea a existat de câteva secole, după cum un document din 6 noiembrie 1405 atestă existenţa unui câmp al mănăstirii. Biserica a fost folosită în scopuri monahale până în 1791, când mănăstirea a fost desfiinţată. În 1802, sătenii au hotărât să mute biserica nefolosită în mijlocul comunităţii lor. Biserica stă acum pe o colină, înconjurată de o livadă, şi este una din cele opt biserici aflate pe Lista Moştenirilor Internaţionale a UNESCO.

   - Intrarea în incinta propriu-zisă se face pe sub semeţul Turn - Clopotniţă, dincolo de care, pe partea dreaptă, biserica ţâşneşte mlădioasă spre cer - până nu demult era cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Turnul clopotniţă cu gang, prin care intră grupurile de turişti şi pelerini, a fost construit în anii 1998-1999. Arcada din faţă a bolţii poartă inscripţia biblică "Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta este poarta cerului" (Facere 28, 17). În partea stângă a clădirii turnului se află un magazin cu carţi şi obiecte bisericeşti, iar în dreapta se află o altă încăpere şi scara care urcă la clopote.

   - Biserica de lemn din cadrul actualului complex monahal Bârsana are 22,57 metri lungime, 12,20 metri lăţime şi 57 de metri înălţime, fiind una dintre cele mai înalte construcţii de lemn din Europa. Această biserică nu trebuie însă confundată cu vechea biserică de lemn inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO, care este situată pe vechiul amplasament al Mănăstirii Bârsana.

   - Demisolul reprezintă biserica primară, are o singură intrare şi este luminat de douăsprezece ferestre mici. Acoperişul de şindrilă de brad lucrată în stilul numit „coadă de rândunică” are streaşină dublă şi formează o adevărată dantelărie în lemn.

   - Crucea de fier, având înălţimea de şapte metri şi greutatea de cinci sute de kilograme, a fost ridicată în ziua de joi 10 august 1995.

   - Altarul de vară este aşezat în partea centrală a spaţiului care formează incinta mănăstirii. Aici se oficiază Sfintele Liturghii, sfintele slujbe în duminici şi sărbători din anotimpurile calde, precum şi alte slujbe importante. Altarul de vara este elementul de arhitectură în jurul căruia pivotează întregul ansamblu monahal.

   - Fundaţia este construită din beton ciclopian şi este placată cu piatră de râu. Structurat pe o formă octogonală cu diagonala de opt metri şi o înălţime de douăzeci de metri, altarul este încununat de o cupolă de lemn care se sprijină pe două pătrate cu 45 de grade faţă de axul central. 

   - De la biserică porneşte aleea pietruită şi străjuită de flori ce duce spre Stăreţie, construcţie supraetajată de o cuceritoare fantezie arhitectonică, remarcabilă transpunere creatoare a stilului maramureşean al bisericilor de lemn. Pe pajiştea verde din stânga aleii se află un Altar de vară şi un Aghiasmatar, iar pe dâmbul din dreapta, la oarecare distanţă, Casa Artistului - o fermecătoare vilă destinată să găzduiască, pentru repaus şi creaţie, cărturari şi meşteri ai frumuseţii sacre.

   - Casa maicilor se află în partea de nord-vest a ansamblului mănăstiresc şi este o clădire cu trei nivele: demisol, parter şi etaj. La demisol se află un depozit şi centrala termică iar la parter şi etaj sunt chilii. Casa maicilor are în faţadă, la fiecare nivel, terase împodobite cu flori.

   - Având în vedere ca la mănăstire este nevoie de un duhovnic, săvârşitor al Sfintelor Taine, s-a ridicat o casă specială pentru el. Aceasta a fost amplasată în partea vestică a complexului. Are în faţă terasa, iar interiorul cuprinde un hol şi trei încăperi.

   - Aghiazmatarul completează ansamblul mănăstiresc şi se află într-un loc central. Are patru intrări, iar în mijloc o fântână. Acesta evocă construcţiile anexe, de pe lângă basilicile paleocreştine în care se săvârşea şi se păstra aghiazma. La aghiazmatar se ajunge pe alei pavate cu dale de andezit.

   - Străvechea localitate Bârsana este datată, conform izvoarelor scrise, de prin anii 1326.

   - Mănăstirea Bârsana a fost reşedinţa Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramureşului în perioada dintre anii 1735 - 1740 când s-a desfiinţat oficial. Cu toate astea preoţii, călugării şi credincioşii maramureşeni au rămas statornici în credinţa strămoșească.

   - Ca mai toate mănăstirile din România, Bârsana a trecut prin multe greutăţi, în anul 1791 mănăstirea fiind desfiinţată şi călugării alungaţi. Aceștia s-au refugiat în Moldova la Mănăstirea Neamţ. Mănăstirea Bârsana a fost devastată, chiliile şi clădirile anexe au fost distruse şi averea confiscată. Din mănăstire a rămas doar stăreţia şi biserica ce a fost ulterior mutată chiar în vatra satului de către credincioşi, pentru a fi ferită de profanare.

   - Reînfiinţarea mănăstirii nu s-a putut concretiza decât după 1989 când bârsăneştii, împreună cu Părintele paroh Gheorghe Urda, au luat hotărârea să ridice o nouă mănăstire pe locul unde a fost cea veche. În 1991 au început să adune materialul lemnos pentru biserica mănăstirii. În anul 1994 mănăstirea a fost sfinţită şi hramul ei este "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli". Acum este o minunată mănăstire de maici.

   - Reconstrucţia Mănăstirii Bârsana este o punte între trecut şi viitor. Folosind ca sursă de inspiraţie tradiţia locală, toate clădirile din incinta mănăstirii sunt executate din lemn de stejar şi pietre de râu, fiind ridicate de meşterii din localitate, asigurând astfel continuitatea artei cioplirii şi îmbinării lemnului.

   - Ceea ce fascinează la Mănăstirea Bârsana, dincolo de duhul locului și de buna rânduială monahală, este desăvârşita unitate stilistică şi simţul artistic fără greş care guvernează întregul aşezământ, pe linia unei tradiţii îmbogăţite prin evlavie creatoare.