Translate

- sursă fotografii: ANCA FLOREA - Dincolo de aproape

Castelul Bran


CASTEL MEDIEVAL
LOCALIZARE: Str. General Traian Moșoiu, nr. 24, loc. Bran, jud. Brașov, România 
TELEFON: 0268.237.700
ANUL CONSTRUCȚIEI:  1337
CUM AJUNG: Castelul Bran este situat între Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, la o distanţă de: 11 km de Râşnov, 24 km de Braşov, 31 km de Predeal, 47 km de Sinaia, 108 km de Ploieşti, 109 km de Piteşti, 136 km de Sibiu, 141 km de Râmnicu Vâlcea, 157 km de Oneşti, 165 km de Bucureşti (+15 km pe A3).
    Acces rutier: - pe A1/DN1 București - Ploiești, DN1 Ploiești - Câmpina - Sinaia - la intrarea în Predeal DN73A, stânga pe DN73 - Bran - Castelul Bran;
            - pe DN1 Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Şercaia, DN73A Şercaia - Tohanu Nou, DN73 Tohanu Nou - Bran - Castelul Bran;
               - pe DN11 Bacău - Onești - Tg. Decuiesc - Brașov, DN73 Brașov - Râșnov - Bran - Castelul Bran;
               - pe DN73C Rm.Vâlcea - Curtea de Argeș - intersecție DN73 - Câmpulung -Rucăr -Bran -Castelul Bran.
    Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din orașul Râșnov.


PROGRAM DE VIZITĂ:
       Program de vară  (1 aprilie - 30 septembrie)   Luni: 1200- 1800    Marți–Duminică: 900- 1800  
       Program de iarnă (1 octombrie - 31 martie )   Luni: 1200- 1600    Marți–Duminică: 900- 1600

TARIFE:  Taxă intrare -     Adulţi: 25 lei     Seniori (65+): 15 lei     Studenţi: 10 lei     Elevi: 5 lei
                      - Intrarea este libera pentru persoanele cu dizabilităţi sau instituţionalizate.
                  Taxă filmare -
20 lei (filmările profesionale sunt permise după semnarea unui contract. Taxa este calculată în funcţie de o ofertă personalizată.)
                  Taxă foto - ESTE INCLUSA IN BILETUL DE INTRARE
                  
CAZARE: Se găsește cazare atât în Bran cât și în împrejurimile acestuia, zona fiind una preponderant turistică.
REPREZENTATIV: Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din România. Construit pe o stâncă, castelul adăposteşte în prezent muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele patru etaje ale sale. Cu funcții istorice, militare și economice, a reușit să facă înconjurul lumii datorită unei conservări foarte bune, frumuseții sale dar și legendei contelui Dracula din Transilvania. În perioada sărbătorii Halloween, Castelul Bran este destinația preferată a turiștilor străini.
                 În curtea castelului, este amenajat un muzeu al satului, muzeu ce prezintă viața țăranilor din zonă, munca și tradițiile din zona Rucăr-Bran. 
                 Denumirea de ,,Bran" vine de la cuvântul ,,brana”, cuvânt care, în limba slavonă, înseamnă ,,poartă”.
ÎN APROPIERE:  Castelul Bran se află la o distanță de:  8 km de Schitul  BRAN,  14 km de Cetatea RÂȘNOV,  15 km de Peștera CETĂȚII (Fundata), 16 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 24 km de Peștera DÂMBOVICIOARA, 24 km de Poiana Brașov-Vf.Postăvaru, 25 km de Biserica Sf.Bartolomeu-Brașov, 29 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 40 km de Schitul DRAGOSLAVELE, 41 km de Castelul CANTACUZINO, 41 km de BABELE-SFINXUL-Platoul Bucegi,  45 km de Biserica fortificată Prejmer,  47 km de Mausoleul MATEIAȘ, 48 km de Castelul PELEŞ, 48 km de Mănăstirea SINAIA, 52 km de Mănăstirea NĂMĂIEȘTI, 57 km de Mănăstirea Cetățuia NEGRU VODĂ(pod), 57 km de Sinaia-COTA 1400, (auto), 59 km de Muzeul Cinegetic POSADA, 59 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-Cota 1000, 63 km de Cetatea FĂGĂRAȘ, 77 km de Mănăstirea CHEIA, 80 km de Mănăstirea BRÂNCOVEANU (Sâmbăta de Sus), 86 km de Mănăstirea SUZANA, 90 km de Cetatea RUPEA.

SCURT ISTORIC:   
   - Castelul Bran a fost inițial o fortăreață cunoscută sub numele de Dietrichstein, construită de Ordinul Cavalerilor  Teutoni în anul 1212, cucerită mai apoi de sași, spre sfârșitul secolului al XIII-lea.
   - Prima atestare documentară este din 1377 când brașovenii au primit din partea lui Ludovic I d’Anjou dreptul de a ridica cetatea pe locul fostei fortărețe. 


   - La sfârșitul secolului al XV-lea, a fost subordonată comitetului secuilor și sub domnia lui Iancu de Hunedoara a trecut sub conducerea voievodatului Transilvaniei.
   - La 1 decembrie 1920, Castelul Bran a fost donat Reginei Maria, în semn de recunoștință din partea orașului Brașov, pentru contribuția la Unirea cea Mare de la 1918. Imediat după aceasta, timp de 7 ani, castelul a intrat într-o perioadă de restaurare, ansamblul fiind conceput ca o reședință de vară. În timpul acestor lucrari, castelul a fost dotat cu apă curentă de la o fântână săpată în stânca, adâncă de 57 de metri și iluminat de la o uzină electrică cu turbina. De la această uzină au fost apoi electrificate, în 1932, satele Bran, Simon și Moeciu. În 1938, Regina Maria a lăsat Castelul Bran drept moștenire Principesei Ileana, aceasta stăpânindu-l până în 1948.
            

   - După abdicarea Regelui Mihai și expulzarea Casei Regale, castelul a intrat în proprietatea statului comunist, fiind abandonat și devastat. Abia în 1956, a fost amenajat ca muzeu de istorie și artă medievală. În 1987, castelul a intrat într-o nouă restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. În 2006, castelul a fost retrocedat lui Dominic de Habsburg, nepotul Reginei Maria și fiul Principesei Ileana.


   - Cu toate acestea, Castelul Bran a trecut oficial în proprietatea acestuia abia la 1 iunie 2009, Dominic de Habsburg dobândind Castelul Bran la aproape șase decenii după ce familia sa a fost forțată de regimul comunist să părăsească țara, pe când el avea doar zece ani.

                  
DESCRIERE: 
   - Castelul Bran are 57 de camere dispuse pe patru etaje. Doar câteva sunt oferite spre vizită publicului, în rândurile de mai jos fiind prezentate doar o mica parte dintre ele.
   - Intrarea în castel se află la capătul unor scări de piatră, roase de vreme. Ușa de lemn masiv poartă cu ea pecetea vremii iar ferestrele de la acest nivel sunt zăbrelite.


   - Camera de gardă, prima încăpere de la parterul Castelului Bran, amplasată în turnul de sud, cuprinde o expoziție privind istoria Castelului Bran, un panou cu portrete ale conducătorilor Transilvaniei și Țării Românești, care au avut un rol în istoria cetății, imagini ale castelului din sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, reproduceri după fotografii de epocă cu regina Maria a României și Principesa Ileana, precum și un dulap masiv ferecat pentru argintărie denumit ,,casa forte”.



   - Camera de trecere - În perioada interbelică, în această încăpere a fost amenajată o cameră de toaletă a Reginei Maria. Expoziția actuală cuprinde piese din secolele XIX – XX ( un dulap olandez, un vas aurit, o masă cu centura sculptată, o lustră de lemn sculpată cu păsări, etc.).


   - Sala Castelanilor - este sala cu tavanul boltit în care Regina Maria, în  anul 1920, a amenajat salonul galben. Acum sunt expuse panouri cu informații despre castelanii cetății, portretul lui Lucas Hirscher – jude al Brașovului și castelan al castelului Bran în sec. al XVI-lea, o masă în stil renascentist târziu, un bufet Italian, o sculptură de bronz realizată de principesa Ileana, reprezentând capul arhiducelui Ștefan-copil, primul fiu al principesei.



   - Salonul mare – este ultima cameră a etajului I din Castelul Bran. În perioada interbelică, în această încăpere a fost amenajat salonul mare al Reginei Maria. Amenajarea muzeală grupează piesele din sec. XVIII-XX ( un salon în stil baroc, o bibliotecă, o masă de joc, etc. ). Pe latura de nord, silueta drapată pictată în fresca de lângă ușa scării secrete amintește de vizita la castel a doamnei Stanca, soția lui Mihai Viteazul, și fiul acesteia, în anul 1600. 



- culoarul secret - 

   - Salonul de muzică şi biblioteca Reginei Maria - este amenajat în vechiul pod al cetăţii  devine în perioada interbelică cea mai mare încăpere a castelului. Cărţile, cele mai multe în ediţie de lux, princeps, ocupă trei corpuri ale bibliotecii în fix, ultima vitrină grupând obiectele din metal identificate pentru acest interior în intervalele de epocă.


   - Stilul eclectic ales în decorarea interiorului este dominat de elementele de inspiraţie rustică: friza de cancee transilvănene aşezate pe poliţa şemineului, etajera încrustată cu rozete în os şi sidef amintind de blidarul românesc sau cele două covoare, oltenesc şi basarabean, aşezate lângă cele două blănuri de urs. Şemineul situat pe mijlocul peretelui de est aminteşte de vatra cu coş şi laviţele româneşti, iar soba de zidărie dinspre anticamera salonului a fost decorată cu cahle săseşti pictate în sec. al XIX-lea.


- Mobilierul este confortabil, remarcându-se fotoliul din 1914 cu tapiţeria originală, divanul acoperit cu perne, canapeaua şi fotoliile complet tapiţate, iniţial acoperite cu creton, material la modă în perioada interbelică. O măsuţă de inspiraţie spaniolă, cu două elemente de fier încrucişate sub tăblia mesei, poartă crucea gamată, simbol al Reginei Maria. 


   - Dintre instrumentele muzicale se mai păstrează armoniul „Trayser”, fabricat la Stuttgart. 


   - În salon se află o fotografie a principesei Ileana din anul 1921, ce poartă semnătura prințesei.


 - Terasa bibliotecii și a salonului de muzică -

   - Panorama oferită de aceasta este încântătoare, de aici putându-se admira curtea interioară a cetății , vechiul drum commercial cu zidurile de apărare, foișorul de lemn din vârful donjonului, de unde străjerii cetății supravegheau întinderea dintre Munții Bucegi și munții Piatra Craiului.


   Interiorul realizat în vechea odaie a Principesei Maşka mai păstrează o parte din decoraţia cu elemente de brad şi expune o garnitură de mobilier austriacă, pictată cu ornamente Secession, motive preferate de Regina Maria. 


   - Ies în evidență bufetul neobaroc italian și vitrină hexagonală în care sunt expuse pumnale din colecția privată a arhiducelui Dominic Habsburg-Lothringen.


   - Sala de joc - a fost amenajată pentru musafiri, în perioada interbelică. Aici se remarcă o frumoasă garnitură în stilul Regenței engleze de la începutul sec. al XIX-lea.


   - Salonul Biedermeier - este o încăperea cu soba decorată cu cahle pictate de meşterii saşi, expune o garnitură austriacă în stil Biedermeier din secolul al XIX-lea, un mobilier de salon, comod, sobru, elegant prin frumuseţea curburilor, realizat din lemn masiv de nuc şi decorat cu intarsii din lemn de lămâi, şi un secreter german din sec. al XIX-lea, decorat cu încrustaţii din os gravat cu scene de inspiraţie biblică. 


   - Tot aici, remarcăm și ceasul cu pendul ce poartă marca Gustav Beker cât și piesele decorative realizate din ceramică, sticlă și metal, realizate în sec. XVIII-XX.


   - Dormitorul Regelui Ferdinand - păstrează în colţul dinspre nord-vest o sobă din plăci de faianţă italiană, decorată cu peisaje şi reprezentări grafice ale virtuţilor, realizate în tonuri de albastru şi datată 1762. Interiorul prezintă obiecte de mobilier caracteristice stilului baroc sau decorate cu ornamente neorenascentiste şi neogotice. Principala piesă de mobilier este patul în stil baroc, dăruit Reginei Maria de actriţa Marioara Voiculescu. Atmosfera preferată de suverană este completată de obiecte sacre: o candelă, o icoană şi piese de artă populară românească: vase de ceramică şi frumosul covor basarabean.


   - Sufrageria - este o cameră cu plafonul format din grinzi pictate cu motive geometrice, vegetale şi blazoane ale unor oraşe din Transilvania, cu ferestrele fixate pe vechile guri de tragere cu ambrazuri şi banchete, iar şemineul decorat cu cahle săseşti pictate cu motivul arborelui vieţii şi prevăzut cu o banchetă. Cele două uşi ale încăperii sunt pictate cu motive săseşti din zona Rupea.



   - Garnitura de sufragerie, realizată în sec. al XIX-lea în stil neobaroc, este sculptată în lemn masiv cu mascaroni, cariatide, ornamente zoomorfe şi vegetale, iar ceasul cu pendul aminteşte de piesele englezeşti aşa numitele "ceasuri bunic" prezentând în decoraţie crucea gamată, simbolul Reginei Maria.


   - Sala de arme – este sala în care sunt expuse scuturi decorative cu steme din Transilvania și din Țara Românească, armuri (coifuri, mănuși, platoșă), arme albe (spade, securi, buzdugane etc.) realizate după modelele transilvănene și apusene din sec. XIV-XVII.


   - Sala costumelor – cuprinde o expoziție de veșminte și două steme ale României (1921-1947): stema principesei Ileana și stema reginei Maria. 


   - Încăperile sunt legate între ele de un noian de holuri, scări, pasaje, terase, anticamere și logii.


   - Probabil că înfăţişarea cetăţii, la sfârşitul secolului al XIV-lea, era sobră, fără elemente arhitecturale decorative, deoarece utilul trebuia să primeze esteticului. 




   - Spaţiul interior era împărţit între apartamentul castelanului; cel al oaspeţilor; locuinţele garnizoanei şi slujbaşilor; construcţiile destinate activităţii domestice: bucătărie, brutărie, etc.; cămara pentru alimente; magazie şi grajd; locuinţele slugilor; capela, ca loc de adunare obligatorie şi regulată a tuturor locuitorilor cetăţii, oricare le-ar fi fost statutul şi locul in ierarhie.


   - În curtea interioară a fost amenajat un puţ. Fântâna săpată în stâncă avea 57 m adâncime și era ultima rezervă de apă a apărătorilor cetăţii în timpul asediilor. Aceasta a secat în anul 1937.


   - Majoritatea turiștilor, după ce vizitează castelul Bran, pleacă dezamăgiți că nu l-au întâlnit pe Dracula – Vampirul care suge sângele oamenilor, cunoscut din filme și asociat cu figura domnitorului roman Vlad Țepeș. Și nu-l întâlnesc pentru că vizitatorii nu fac distincție între o realitate istorică și o povestire la originea căreia stau atât personajul din romanul lui Bram Stoker, intitulat Dracula (în care acțiunea are la bază credințele populare despre strigoi și vampiri) cât și legendele despre Vlad Țepeș, în special acelea care-l prezintă ca pe un voievod crud. Interferența personajului principal din romanul Dracula cu legendele despre domnitorul real Vlad Țepes, o personalitate de referință a istoriei românilor, a dat naștere unui personaj imaginar, cunoscut sub numele de Dracula vampirul, ca întruchipare a unui duh rău, care tulbură liniștea oamenilor, îi chinuie și, pe cei intrați sub stapânirea lui, îi transformă în aceste forțe ale răului. Acest personaj există la nivelul imaginarului și nu poate fi ilustrat într-o expoziție muzeală așa cum este cea din Castelul Bran.


DRACULA ȘI CASTELUL BRAN
   - Cel care a creat faima Castelului Bran și l-a asociat cu Dracula, a fost scriitorul Bram Stoker care a publicat în 1897, la Londra, romanul «Dracula, vampirul din Carpați». Cartea este considerată mediocră de criticii literari, dar a avut un impact mare în rândul publicului cititor, din moment ce până în 1903 se tipăriseră 6 ediții. Cert este că, datorită acestui roman și a ecranizărilor realizate, s-a creat o asociere indestructibilă între Dracula, Castelul Bran și Transilvania.
   - În plus, legenda lui Dracula s-a născut în strânsă legătură cu figura istorică a principelui român Vlad Țepeș (1456 - 1462). Vlad Țepeș era cunoscut pentru cruzimea sa nemăsurată. Trasul în țeapă, unul dintre cele mai îngrozitoare moduri de a muri, a fost metoda de tortură și execuție preferată a domnitorului român, de aici și numele său, Vlad Țepeș. Cruzimea pedepselor sale pentru lipsa de loialitate și onestitate coincide cu numele sau. În limba româna el înseamnă "dracul". În 1431, Roman Sigismund de Luxemburg îl investește pe tatal lui Dracula, Vlad II, cu ordinul Dragonului, un ordin cavaleresc dedicat luptelor împotriva turcilor. Emblema ordinului era un dragon, simbol al diavolului. De la această realitate, consemnată de istorie, până la legendă nu mai era decât un pas. Acest transfer a fost facilitat de nevoia epocii de ficțiune, mistic, spirit exotic, concretizat în producțiile literare ale culturii europene, mai ales occidentale. 

Niciun comentariu: