Mănăstirea Horezu (Hurezi)

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: sat Romanii de Jos, Horezu, jud. Vâlcea, România

TELEFON: 250.731.170;  250.738.821;  250.860.071  Fax: 250.734.952 

CTITOR: Constantin Brâncoveanu

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1697
HRAM:  ,,Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (21 mai)

CUM AJUNG: Mănăstirea Horezu este situată la o distanță de: 44 km de Râmnicu Vâlcea, 71 km de Târgu Jiu,  76 km de Curtea de Argeș,  98 km de Pitești, 109 km de Craiova,140 km de Sibiu, 210 km de București, 208 km de Brașov.

       Acces rutier: - pe DN65C Craiova - Horezu - DN67 - stânga DJ669 - Romanii de Jos - Mănăstirea Horezu;
                      - pe DN7 Sibiu - Rm.Vâlcea, DN67 Rm.Vâlcea - Tomşani - dreapta DJ669 - Romanii de Jos - Mănăstirea Horezu; 

                         - pe A1/DN7 Bucureşti - Piteşti - Rm.Vâlcea, DN67 Rm.Vâlcea - Tomşani - Horezu - dreapta  DJ669 - Romanii de Jos - Mănăstirea Horezu;

                              - pe DN67 Târgu Jiu - Horezu - stânga DJ669 - Romanii de Jos - Mănăstirea Horezu.
       Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Horezu.
                                           

CAZARE: În cadrul mănăstirii Horezu sunt 24 de locuri de cazare.  Alte posibilităţi de cazare sunt la variatele pensiuni din oraşul Horezu sau din împrejurimi.

REPREZENTATIV: Mănăstirea Horezu este cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714).  În timpul domniei sale, mănăstirea Horezu a devenit un puternic centru cultural al Ţării Româneşti. Aici a înfiinţat voievodul vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea de „Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu”, care mai numără şi în prezent peste 4000 de volume.                              

ÎN APROPIERE: Mănăstirea  Horezu (Hurezi) se află la o distanță de:  13 km de Mănăstirea BISTRIŢA - Vâlcea, 18 km de Mănăstirea ARNOTA, 27 km de Mănăstirea DINTR-UN LEMN, 28 km de Mănăstirea POLOVRAGI, 29 km de Mănăstirea SURPATELE, 30 km de Peștera POLOVRAGI,  30 km de Mănăstirea GOVORA, 36 km de Salina OCNELE MARI, 63 km de Schitul OSTROV, 67 km de Mănăstirea COZIA, 70 km de Mănăstirea TURNU, 72 km de Ansamblul C. BRÂNCUȘI - Tg. Jiu,  81 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ,

DESCRIERE: 

   - Mănăstirea se află în satul care la acea vreme se numea Hurezi (actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat de târgul de peste deal, actualul oraș Horezu, într-un colț pitoresc sub munţii Căpăţânii. 

   - Numele mănăstirii vine din regionalismul moldovenesc huhurezi, care sunt nişte păsări ce trăiau pe aceste meleaguri şi erau foarte numeroase. Legendele spun că, pentru a nu atrage atenţia turcilor asupra înălţării unui nou edificiu creştin (care seamănă foarte mult cu o cetate foarte bine fortificată), meşterii tocmiţi de Constantin Brâncoveanu îşi sincronizau zilnic momentele de început şi de încetare a lucrului la mănăstire cu primele şi ultimele strigăte ale acestor păsări nocturne.

   - Sfânta Mănăstire Horezu importantă şi valoroasă aşezare monahală, reprezintă cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească. El cuprinde mănăstirea propriu-zisă (biserica ctitorită de doamna Maria, soţia lui Constantin Brâncoveanu), Schitul Sfinţilor Apostoli (la circa 50 de metri spre nord ) şi Schitul Sfântul Ştefan (după numele fiului celui mare al domnitorului, la 1703).

   - Mănăstirea are două incinte. În cea dintâi, exterioară, delimitată de ziduri puternice de cărămidă, se află prima poartă de incintă şi o clădire cu etaj în dreapta. A doua incintă are forma dreptunghiulară, închisă pe trei laturi cu clădiri, având parter şi etaj. Latura de răsărit se încheie cu un zid înalt, ca la multe mănăstiri cu incintă.

   - În mijlocul acestei incinte se află biserica mare, impunător monument, lung de 32 m şi înalt de 14 m.   

   - Biserica ,,Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena” dezvoltă modelul Bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renaşterii târzii. 

   - Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată iar pisania conține stema Ţării Româneşti și pe cea a familiei Cantacuzino.    

               

   - De amintit este veritabila galerie de portrete de mare valoare artistică din pronaos, înfăştişând pe Constantin Brâncoveanu cu familia sa, în care se distinge chipul doamnei Maria, înaintaşii săi direcţi şi rudele din neamul Basarabilor şi Cantacuzinilor. Biserica mănăstirii avea menirea să devină necropola familiei Brâncoveanului şi neamului.

    - În interiorul bisericii, pe lângă inestimabilul iconostas sculptat în lemn, se află scaunul domnesc frumos sculptat, purtând stema Cantacuzinilor, strănile şi un bogat policandru, toate din vremea ctitorului.  

    

   - Paraclisul, situat la mijlocul laturii de apus a incintei, drept în faţa bisericii, ridicat la 1697, e unul din cele mai gingaşe monumente din această epocă.

   - Planul lui constă dintr-un naos pătrat, dominat de turla octogonală admirabil proporţionată, cu opt ferestre, acum singurul izvor de lumină al zilei, dintr-un altar semicircular. Pictura e în frescă, lucrare realizată de meșterii din aceeași școală brâncovenească, păstrată în condiții optime. Pictura în frescă, executată între anii 1705-1706, e o desfătare spirituală şi se păstrează în condiţii excelente.

   - În dreapta şi stânga clopotniţei, pe cele trei laturi, sunt chiliile rânduite pe două nivele, suprapuse, în faţa cărora se găseşte câte o galerie cu arcade în semicerc, susţinută de stâlpi de piatră. Tot în latura de miazăzi, la etaj, este expusă o colecţie valoroasă  de obiecte şi icoane bisericeşti, un preţios tezaur cultural-naţional.

   - La început mănăstirea a fost de călugări dar, din 1872, a devenit mănăstire de maici. În fiecare an trec pe aici peste 60.000 de turişti. În anul 2005, în una din chiliile mănăstirii a fost cazat timp de 3 zile chiar Prinţul Charles al Marii Britanii.

   - Una dintre podoabele arhitecturale, care dă mănăstirii Hurezi un aer de sărbătoare şi încântă privirea vizitatorilor, e foişorul vrednicului egumen şi iubitor de artă Dionisie Bălăcescu, ridicat între anii 1725-1753.

   - “Cel mai frumos şi mai rafinat exemplar de arhitectură românească”, Mănăstirea Horezu înălţată în 1693 de Constantin Brâncoveanu, a fost inclusă în 1995 în patrimoniul UNESCO.