MĂNĂSTIRE DE MAICI
ADRESA: com. Mănăstirea Humorului, jud. Suceava, România
TELEFON: 0230.231.411 ; 0744.827.316
ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1530
CTITOR: logofătul Toader Bubuiog
HRAM: ,,Adormirea
Maicii Domnului” (15 august) și ,,Sf. Mucenic Gheorghe” (23 aprilie).
CUM AJUNG: Mănăstirea Humor se află la o distanță de: 35 km de Câmpulung Moldovenesc, 39 km de Suceava, 79 km de Vatra Dornei, 108 km de Piatra Nemț, 138 km de Borșa.
Acces rutier: - pe DN17 Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;
- pe DN2 Bacău -Roman -Fălticeni, DN2E Fălticeni -Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;
- pe DN17 Suceava - Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;
- pe DN2 Bacău -Roman -Fălticeni, DN2E Fălticeni -Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;
- pe DN17 Suceava - Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;
- pe DN15C Piatra
Neamț -Tg.Neamț -Fălticeni, DN2E Fălticeni -Gura
Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului.
Acces feroviar: - Se
poate ajunge în gara din Gura Humorului și apoi cu autobusul 6 km până la
mănăstire.
CAZARE: În jurul mănăstirii sunt multe pensiuni cu oferte de cazare variate.
REPREZENTATIV: Mănăstirea Humorului este unul dintre cele mai vechi și cunoscute lăcașuri sfinte din Nordul Moldovei, fiind înscrisă pe lista celor mai importante monumente istorice ale regiunii. Aceasta impresionează cu pictura sa exterioară și interioară, cea mai veche din ţară.
Biserica a fost construită de un nobil nu de un prinț conducător.
Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ștefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum și de prezența pentru prima dată în arhitectura moldovenească a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței (încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor).
În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii (marele
logofăt Toader Bubuiog și soția sa Anastasia) și mai mulți demnitari ai
Moldovei medievale. Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ștefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum și de prezența pentru prima dată în arhitectura moldovenească a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței (încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor).
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Humor (Humorului) se află la o distanță de:
11 km de Mănăstirea
VORONEŢ, 24 km de Salina
CACICA, 37 km de Mănăstirea
MOLDOVIŢA, 41 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 51 km de Mănăstirea
SUCEVIŢA, 57 km de Mănăstirea
PUTNA, 72 km de Cetatea
NEAMŢULUI (NEAMȚ), 82 km de Mănăstirea
AGAPIA, 83 km de Mănăstirea
VĂRATEC, 85 km de Mănăstirea
NEAMȚ, 88 km de Mănăstirea
SECU, 90 km de Schitul
SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA, 91 km de Mănăstirea
SIHĂSTRIA.
DESCRIERE:
- Mănăstirea Humor este una dintre cele mai vestite
ctitorii ale evului mediu moldovenesc. În jur, pe valea râului, s-a format și satul ce dă numele mănăstirii.
- La intrare ne întâmpină Turnul - clopotniță, construcție datând din secolul al XIX-lea. Acesta este confecționat din lemn și are un
etaj. La parter se află intrarea în ansamblul mănăstirii, iar la etaj este
camera clopotelor.
- Locul mănăstirii nu a fost întâmplator ales, aici existând din timpul domniei lui Alexandru cel Bun un lăcaș monahal care s-a bucurat de daniile ctitorilor. În anul 1530, logofătul Teodor Bubuiog și soția acestuia Anastasia ridică zidurile Bisericii Humor în imediata vecinătate a fostei biserici căzute în ruină.
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului” este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Construcția fost împodobită peste tot, în exterior și în interior, cu picturi în frescă, ca și bisericile VORONEŢ, MOLDOVIŢA, Arbore și SUCEVIŢA.
- În 1535, ctitorul a adus o echipă de meșteri
zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza
stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o
personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și
Toma din Suceava, care se intitula zugrav de biserici și curtean al Măriei
sale Petru, voievodul Moldovei. Echipa aceasta a realizat unul din cele mai
impresionante ansambluri decorative ale epocii.
- Ceea ce caracterizează în plus întreaga
pictură de la Humor este unitatea de tonalitate cromatică, datorată
predominanța diferitelor nuanțe de roșu, culoare specifică acestei biserici. Din
cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial.
- Pictura
exterioară vădește pe deplin arta meșterului Toma - la Mănăstirea Humorului întâlnim cele mai vechi fresce în
aer liber din Bucovina, unde, preciza criticul Vasile Drăguț, " ... își
spune cuvântul o sărbătorească orchestrație de culori calde, pe suportul cărora
roșul se detașează cu strălucire".
- Picturile de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate.
- Picturile de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate.
- Pe peretele exterior sudic al pronaosului se află o pisanie scrisă
în limba slavonă având următorul text: "Cu voia Tatălui,
cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, la porunca și cu ajutorul
evlaviosului domn Petru Voievod, fiul voievodului Ștefan cel Bătrân, s-a
început acest hram în numele cinstitei Adormiri a Preacuratei și
Preabinecuvântatei noastre Stăpâne Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioară
Maria, cu cheltuiala și prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare
logofăt, și a soției sale Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen
Chir Paisie" (1530).
- Fațada sudică - Fereastră dreptunghiulară cu
ancadrament din baghete încrucişate, înconjurată de scene din viața Sf. Nicolae
-
- Printre scenele reprezentative sunt cele 24 de scene
ale Imnului Acatist al Bunei Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul
Constantinopolului de către perși în anul 625, Rugul în flăcări, Viața
Sfântului Nicolae (în 15 scene), precum și Parabola Fiului Risipitor.
- Fragmente din Acatistul Bunei Vestiri -
- Una din scenele din Asediul Constantinopolului -
- În pridvor, pe peretele vestic, fresca ,,Judecata de Apoi” se lasă privită şi din
afară, luminată prin arcade.
- Arcul dublu median ce separă spaţiul interior al
pridvorului -
- Peretele de vest și bolta exonartexului prezintă
tema complexă a “Judecății de Apoi”, urmând exemplul Mănăstirii Sfântului Nicolae
din Probota. Aceeași scenă o regăsim și la Mănăstirile VORONEŢ, MOLDOVIŢA și SUCEVIŢA.
- Lângă figura nobilă a lui Iisus este mâna Domnului ce ține balanța pentru a cântări păcatele sufletelor.
- Întreaga parte de stânga a peretelui reprezinta raiul cuprinzând pe trei registre arhangheli, sfinți, martiri și profeți. Sfântul Petru conduce sufletele în Paradis iar într-o gradină pe un fundal alb, Fecioara Maria așteaptă sufletele salvate.
- În partea dreaptă este reprezentat iadul cu Arhanghelul Mihail apărând sufletele nevinovate de diavol.
- Întreaga parte de stânga a peretelui reprezinta raiul cuprinzând pe trei registre arhangheli, sfinți, martiri și profeți. Sfântul Petru conduce sufletele în Paradis iar într-o gradină pe un fundal alb, Fecioara Maria așteaptă sufletele salvate.
- În partea dreaptă este reprezentat iadul cu Arhanghelul Mihail apărând sufletele nevinovate de diavol.
- Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de
factură gotică, portalul de intrare în biserică având un ancadrament cu muluri
terminat în arc frânt.
- Stâlpi ce susțin cele două arcade ale pridvorului deschis al bisericii -
- Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectat, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din Acatistul Sf.
Mucenic Gheorghe, din Arborele lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul
starețului Paisie.
- La răsărit cele trei abside sunt decorate cu firide alungite, iar sub cornișă se află un rând de ocnițe mici.
- Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugăciunea tuturor sfinţilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, frescă de amploare considerată o invocaţie la apărarea Moldovei în faţa ameninţării semilunii.
- Interiorul bisericii este împărțit în cinci
încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, încăperea mormintelor (gropnița), naosul și altarul.
- Și aici continuă tradițiile iconografice
ale picturii murale din vremea lui Ștefan cel Mare, punându-se
însă accent mai mult pe caracterul narativ al prezentării, ceea ce a dus la
înmulțirea scenelor și registrelor.
- Pe bolta naosului
este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi,
iar pe pereți sunt pictate momente din viața Mântuitorului (în special ciclul
Patimilor).
- Spre
răsărit, biserica se termină prin absida de formă circulară a altarului,
despărțit de naos printr-o catapeteasmă foarte veche, o excepțională sculptură
în lemn.
- În încăperea mormintelor au fost îngropați ctitorii (marele logofăt Toader Bubuiog și soția sa, Anastasia) și alți demnitari ai Moldovei medievale.
- Potrivit obiceiului, ctitorul a clădit odată cu
biserica și chilii și ziduri înconjurătoare. În prezent, din chiliile ridicate pentru călugări nu mai există decât niște ruine pe latura de sud și de est.
- În anul
1641 domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de
piatră și a construit un turn masiv ce avea un rol defensiv, în încăperile de la etaj putându-se refugia apărătorii complexului împreună cu odoarele de preț ale mănăstirii.
- Turnul
se află la nord-est de clădirea bisericii și, inițial, făcea parte din zidul de apărare al mănăstirii. În prezent, se mai observă doar câteva ruine din acest
zid (pe laturile de vest și de est ale turnului). Clădirea turnului este
sprijinită pe laturile de nord și de vest de două contraforturi înalte.
- Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea
Humor în 1783, trecând toate pământurile
și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea
stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri". După desființare, chiliile s-au ruinat aproape complet iar biserica a fost transformată
în biserică parohială. După Unirea Bucovinei cu România (1918), biserica
fostei mănăstiri Humor a continuat să funcționeze ca biserică de parohie, iar,
datorită frumuseții artistice, a fost integrată circuitului turistic.
- Între anii 1960-1970, s-au
efectuat importante lucrări de restaurare a ansamblului mănăstiresc. Ansamblul
pictural a fost restaurat în anii 1971 - 1972. De asemenea, s-a restaurat
turnul construit de Vasile Lupu.
- Abia în iulie 1991 Mănăstirea Humor a fost
reactivată ca așezământ monahal de maici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu