Mănăstirea Agapia

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: com. Agapia, jud. Neamţ, România

CTITOR: Călugăr Agapie

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1647
HRAM: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie)

CUM AJUNG: Mănăstirea Agapia se află la o distanță de: 11 km de Târgu Neamţ, 42 km de Piatra Neamţ, 67 km de Suceava, 76 km de Gura Humorului, 112 km de Bacău.
   Acces rutier: - pe DN15 Bacău - Buhuși - Piatra Neamț, DN15C Piatra Neamț - Dobreni - Băltățești - stânga DN15F - Agapia - Mănăstirea Agapia;
                             - pe DN15C Tg.Neamț - Humuleștii Noi - dreapta DN15F - Agapia - Mănăstirea Agapia;
                             - pe DN15 Reghin - Toplița - Poiana Largului, DN15B Poiana Largului - Pipirig -Tg.Neamț,   DN15C Tg.Neamț - Humuleștii Noi - dreapta DN15F - Agapia - Mănăstirea Agapia;

                De la Mănăstirea VĂRATEC se poate ajunge la Mănăstirea Agapia, fie pe scurtătura tăiată prin pădure către nord, trecând prin Filioara, fie revenind în şoseaua naţională DN15C, pentru ca după 4 km să o luăm la stânga pe DN15F.
     Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Târgu Neamț, de unde se pot lua autobuse, curse periodice, către Mănăstirea Agapia.

                                   

CAZARE: În apropierea mănăstirii sunt zeci de pensiuni unde se pot închiria camere la preţuri rezonabile.

Fotografiatul este interzis în interiorul bisericii.

REPREZENTATIV: Pictura interioară a Mănăstirii Agapia este realizată, la vârsta de doar 20 de ani, de marele pictor naţional Nicolae Grigorescu, între anii 1858-1861.          

              Istoria Mănăstirii Agapia este strâns legată de istoria Schitului Agapia Veche sau Agapia din Deal.     

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Agapia se află la o distanță de:  8 km de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA,  9 km (prin Filioara) de Mănăstirea VĂRATEC,  14 km de Cetatea NEAMŢULUI,  25 km de Mănăstirea NEAMȚ,  27 km de Mănăstirea SECU,  31 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA, 69 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava,    72  km  de  Mănăstirea DURĂU,     78  km  de  Barajul BICAZ,  81 km de Mănăstirea VORONEŢ,  82 km de Mănăstirea HUMORULUI,   85 km de Salina CACICA.

DESCRIERE:
   - Mănăstirea Agapia poartă numele de "dragoste creştină" - grecescul "agapis".

   - Şi-a preluat numele de la Sihastrul Agapie care, conform tradiţiei, ar fi ridicat în secolul al XIV-lea, în această zonă a Neamtului, bisericuţa din lemn. Numele acestui călugar a fost preluat apoi şi de munţii care înconjoară mănăstirea, de pârau şi de aşezarea din vale.

   - Clădirile din incintă, cu chiliile etajate şi clopotniţă, datează din vremea ctitorilor, hatmanul Gavriil şi cneaghina Liliana. După incendiul din 1821, au fost refăcute în 1823. În timpul stareţei Tavita Ursache, s-a supraetajat turnul clopotnitei, construindu-se o nouă cameră a clopotelor.         

   - În cei trei ani scurşi de la zidire până la sfinţirea bisericii, ctitorii au construit careul de chilii care însoţesc zidul de incintă, împreună cu turnul-clopotniţă din piatră şi granit de pe latura de răsărit.

      

   - Principalul element al complexului este Biserica "Sf. Voievozi", care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri de o grosime impresionantă. Biserica are faţade în stil neoclasic , spoite cu var alb. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaştri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips, cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă şi două ferestre largi cu decoraţii de factură neoclasică.

                

   - Slujba de sfinţire a Mănăstirii Agapia a fost oficiată la 12 septembrie 1647, slujbă la care au participat şi Domnitorul Vasile Lupu cu toată boierimea Moldovei.

                   
   - Mănăstirea Agapia a fost locuită de călugări până în anul 1803 când, la iniţiativa Mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotărăşte printr-un hrisov domnesc ca Mănăstirea Agapia să devină obşte de maici.

   - Cu un număr de aproximativ 340 de maici, Mănăstirea Agapia se situează pe locul al doilea între cele mai mari mănăstiri de maici din ţară, după Văratec, aflată în apropiere, care găzduieşte un număr de aproape 420 de maici. În Agapia, aproape 100 de maici vieţuiesc în obştea mănăstirii, iar celelate în satul monarhal.

              

   - Cu prilejul renovării din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu. Cu toate că avea doar puţini ani -între 18 şi 23 -tânărul Grigorescu a realizat o remarcabilă suită de compoziţii murale şi de icoane pline de lumină, mişcare şi realism, într-un stil laicizant realist, inspirat din compoziţiile vestiţilor pictori ai Renaşterii. El a lucrat la pictură între anii 1858 şi 1861.

   - În realizarea figurilor de sfinţi, artistul s-a inspirat din chipurile ţăranilor şi ţărăncilor din satele vecine, din cele ale călugăriţelor de la mănăstire sau ale vizitatorilor. Istoricii de artă presupun că pictura murală "Proorocul Daniil" ar fi de fapt un autoportret al artistului.  De asemenea, Nicolae Grigorescu este şi autorul picturilor de pe catapeteasmă.

                       

   - Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul "Naşterea Maicii Domnului". În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului "Sf. Gheorghe" de la Mănăstirea Bisericani.

   - În  afara incintei se află peste 100 de case călugăreşti, construite în stilul caselor de la munte, precum şi două biserici de lemn: Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului" (în partea de sud) şi Biserica ,,Sf. Ioan Bogoslovul" (în cimitirul aflat în partea de nord). Satul mănăstiresc este deosebit de pitoresc în orice anotimp. Vara, casele sunt pline cu flori multicolore, iar iarna, uliţele Agapiei sunt pline de zăpadă şi aruncă o notă arhaică asupra locului.