Translate

- sursă fotografii: ANCA FLOREA - Dincolo de aproape

SALA UNIRII - Alba Iulia


SALA UNIRII se află în Cetatea Albă Carolina din Alba Iulia. Împreună cu clădirea “Babilon” de vis-a-vis, face parte din  Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

LOCALIZARE: str.Mihai Viteazu nr.12-14, Alba Iulia, jud.Alba, România 
TELEFON: 0258.813.300          FAX: 0258.811.853      
ANII CONSTRUCȚIEI:  1898 - 1900

CUM AJUNG: Sala Unirii se află în interiorul Cetății Albă Carolina, la o distanţă de: 69 km de Deva, 77 km de Sibiu, 117 km de Cluj-Napoca, 117 km de Tg. Mureș, 174 km de Rm.Vâlcea, 181 km de Lugoj, 215 km de Brașov,  343 km de București.
      Acces rutier: - pe DN1 București - Ploiești - Brașov -  Făgăraș - Sibiu - Sebeș - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii;   
                             - pe DN7 București A1 - Pitești - Rm.Vâlcea - Sibiu - Sebeș, DN1 Sebeș - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii;        
                             - pe DN1 Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii;
                               - pe DN7 Arad - Deva - Sebeș - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii.
       Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din orașul Alba Iulia. 

PROGRAM DE VIZITĂ:
    Program de vară  (1 mai -31 august)     Luni: închis   Marți-Duminică:1000- 1800 (casieria se închide la ora 1730)
    Program de iarnă (1 sept.-30 aprilie)    Luni: închis   Marți-Duminică:  900- 1700 (casieria se închide la ora 1630)    
TARIFE:          Intrare - LIBERĂ            Taxă video - 30 lei             Taxă foto - 15 lei
CAZARE: Se găsește cazare în orașul Alba Iulia.
REPREZENTATIV: Clădirea Sălii Unirii din Alba Iulia este locul în care în anul 1918 s-a hotărât şi semnat Declaraţia Unirii Transilvaniei cu România, declaraţie care a fost apoi citită celor peste 100.000 de reprezentanţi adunaţi pe platoul de pe Dealul Furcilor (azi numit Câmpul lui Horea).
              Sala Unirii găzduieşte astăzi steaguri purtate de delegaţiile sosite la Alba Iulia cu ocazia Marii Uniri, biroul avocatului orădean Aurel Lazăr precum şi o serie de documente de mare însemnătate. 
ÎN APROPIERE: Sala Unirii din Alba Iulia se află la o distanță de: 80 km de Biserica romano-catolică SF. TREIME-Sibiu80 km de Catedrala SF.TREIME-Sibiu80 km de Castelul CORVINILOR89 km de Lacul CINCIȘ96 km de Mănăstirea PRISLOP. 

DESCRIERE: 
   - Sala Unirii, imobil aflat în prezent în administrarea Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, datează din anul 1900, fiind folosită la 1 decembrie 1918 pentru întâlnirea celor 1.228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania, unde s-a votat şi semnat Actul Unirii Transilvaniei cu România.


   - În 1918, Sala Unirii era  o sala de festivităţi (cazină militară) unde îşi desfăşura activitatea clubul ofiţerilor din oraş, clădirea aparţinând pe atunci garnizoanei Regimentului 50 Infanterie al Armatei Austriece.
   - Istoricul Liviu Zgarciu relatează:"Cazina militară deţinea cea mai încăpătoare sală, unde puteau intra cei 1.228 de delegaţi, la care se adăugau alte zeci de persoane care au ţinut să participe la eveniment (…). Documentele Unirii se redactaseră deja cu o seară înainte, în Hotel Apulum, iar în Sala Unirii, Vasile Goldiş a citit proclamaţia Unirii şi acolo s-a votat rezoluţia. În Sala Unirii, au ținut discursuri Iuliu Maniu, Iuliu Hossu și alte personalități".  


   - Tot el adaugă: "A primit imediat după 1918 numele de Sala Unirii, iar atunci au început și primele modificări. Mai exact, între 1920 și 1922 a fost pregătită pentru a găzdui un alt moment important - dineul oficial care marca încoronarea la Alba Iulia a Regilor Ferdinand și Maria ca suverani ai tuturor românilor la 15 octombrie 1922. Atunci a fost ridicată intrarea sub formă de arc de triumf, plasată inscripția în latină („În anul Domnului 1918, la 1 Decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna şi în mod irevocabil, prin votul solemn şi unanim al poporului, Unirea Transilvaniei întregi cu Daco-Romania. Eternă fie aducerea aminte a acestui act”) de pe frontispiciul sălii, a fost modificat interiorul, au fost create cele două nișe și pictate cu portrete ale unor personalități din viața culturală sau voievozi și domnitori din istoria românilor, fiind atunci o pictură pe pânza realizată de un pictor francez, Pierre Bellet".


   - În 1968, Sălii Unirii i-au fost aduse noi îmbunătățiri: podeaua a fost placată cu marmură albă de Aluni, iar pereţii şi coloanele cu marmură roşie de Moneasa. Au fost eliminate toate detaliile care aminteau de Regatul Român, iar picturile pe pânză din extremităţile laterale au fost înlocuite cu fresce realizate de Constantin Piliuţă, Marius Cilievici şi Pavel Codiţă.


   - Expoziţia de bază cuprinde cele 6 volume ce conţin credenţionalele şi telegramele originale de susţinere a Unirii, o parte din steagurile delegațiilor veniți, biroul avocatului Aurel Lazăr la care s-a semnat la 12 octombrie 1918 – Oradea, Declaraţia de Autodeterminare a Românilor din Transilvania, aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza (unicul om care a imortalizat Unirea). 


   - În 1998, cu ocazia aniversării celor 80 de ani de la Marea Unire, s-a reușit deschiderea expoziției permanente de etnografie, în spațiile adiacente Sălii Unirii.


   - Chiar de la intrare, te întâmpină o frumoasă poartă veche din satul Ghirbom, lucrată din lemn de stejar, ornamentată cu motive decorative, alese din repertoriul străbun al arhitecturii țărănești, datată 1942. 

 

   - Expoziția de etnografie completează în mod fericit tematica secției de istorie, structurată pe ideea unității și continuității poporului român. Prin această expoziție se urmărește redarea unui amplu tablou al creației populare din zonele etnografice ale Transilvaniei centrale, oferind vizitatorilor posibilitatea studierii fenomenului artistic popular, caracteristic acestui ținut.


   - Anunțând parcă "veșnicia care s-a născut la sat", pătrunzi în prima sală a expoziției ca într-un adevărat sanctuar al frumosului și al pioșeniei. Intitulată sugestiv: "Semnele credinței", într-o liniștitoare ambianță de artă și religie, întâlnești aici un număr important de icoane pe sticlă, lemn, metal sau carton, uși împărătești, cruci de altar, cruci pictate de mână, candele, la care se adaugă fotografii alb-negru și color cu monumentalele biserici din lemn.


   - Tinând vie flacăra credinței, meșteri și icoane au circulat necontenit pe întreg cuprinsul românesc, contribuind la realizarea unității spirituale a tuturor românilor.


   - Ca forme de comunicare, obiceiurile tradiționale populare  au fost folosite de organizatori drept pretexte pentru a ilustra o serie de aspecte specifice culturii populare: interiorul tradițional, portul popular, meșteșugurile tradiționale, diferite credințe și mentalități din lumea satului. 


   - Obiectele expuse sunt reprezentative pentru Transilvania secolelor XVIII-XIX și început de secol XX, ele constituindu-se într-un patrimoniu de artă autentică, cu adânci semnificații de morală creștină, artă ce se înscrie în circuitul de valori universale.


   - Pe lângă expoziţia permanentă, în Sala Unirii au loc numeroase evenimente cu caracter cultural, precum expoziţii, spectacole, concerte, dar şi evenimente de însemnătate socio-economică pentru judeţul Alba. 

Niciun comentariu: