CETATE MEDIEVALĂ
LOCALIZARE: Pe stânca dealului Cohalm, în partea de vest a oraşului Rupea,
jud. Brașov, România
TELEFON: -
ANUL CONSTRUCȚIEI: Prima atestare documentară datează din sec.
al XIV-lea (anul 1324).
CUM AJUNG: Cetatea Rupea se află la o distanță de:
49 km de Sighișoara, 63 km de Brașov, 77 km de Râșnov, 79 km de Poiana Brașov (prin Brașov), 83
km de miercurea Ciuc, 102
km de Târgu Mureș, 112 km de Sibiu, 227 km de București,
Acces rutier:
- pe A1
București - Ploiești, DN1
Ploiești - Câmpina - Sinaia - Predeal - Brașov, DN13
Brașov - Feldioara - Rupea - Cetatea Rupea;
- pe DN13 Târgu Mureș - Sighișoara - Cetatea
Rupea;
- pe DN1
Sibiu – Avrig – Voila, DJ105 Voila
- Cetatea Rupea;
- pe DN13A
Miercurea Ciuc - Vlăhița, DJ132 Vlăhița
- Homorod - Rupea-Cetatea Rupea.
Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din orașul Rupea.
Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din orașul Rupea.
PROGRAM DE VIZITĂ: 1 noiembrie – 31 martie – 900 - 1700
1 aprilie - 31 mai – 900 - 2000
1 iunie
- 31 august – 900
- 2100
1 septembrie - 31 octombrie – 900 - 1900
TARIFE: Intrare: 10 lei - adulți,
5 lei - copii/elevi (max.18
ani),
8 lei
- grupuri adulți 4 lei - grupuri școlare
CAZARE : Se găsește cazare în orașul Rupea de la
poalele cetății, cât și în împrejurimi.
REPREZENTATIV: Cetatea
Rupea este ridicată pe unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României,
primele semne de așezări omenești datând din paleotic și neoliticul timpuriu
(5.500-3.500 î.H.).
Cetatea a avut atât rol de apărare cât şi
administrativ, de scaun săsesc.
Ultima restaurare a cetății a avut loc între anii 2010-2012, devenind
unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din județul Brașov.
DESCRIERE:
- Ridicată acum șapte veacuri, cetatea de la Rupea, aflată pe Dealul Cohalmului,
domină împrejurimile, putând fi zărită și localizată cu ușurință de către toți
turiștii ajunși în această parte a țării.
- Pe vatra anticei aşezări dacice Ramidava, denumită de către romani Rupes, s-a dezvoltat localitatea prefeudală (sec. alX-XIII-lea), precum şi cea medieval (menţionată documentar prima oară în 1324). În 1433, aşezarea apare consemnată ca târg, sub numele de Köhalm (vârf de stâncă) sau Cohalm.
- Zidurile
cetății par să se îmbine perfect cu peretele dealului, formând împreună un
sistem defensiv impunător. Fortăreața, înălțată pe o masivă stâncă de bazalt,
era un ideal loc de refugiu pe timp de război.
Intrarea în Cetatea de Mijloc
Turnul
Pentagonal
Turnul Scribilor
- Cea mai radicală schimbare a cetăţii s-a produs în urma programului de restaurare din anii 2010-2012, când cetatea şi-a recuperat şi renovat mare parte din zestrea originală, aflată mult timp în uitare.
- Fortăreața
are trei mari incinte:
- Cetatea
de Sus este
cea mai veche construcție. Aceasta, se presupune, că a fost ridicată pe ruinele
davei cetatii dacice Ramidava;
- Cetatea
de Mijloc
datează din secolul al XV-lea, mărită la începutul secolului al XVII-lea. Aici
au fost ridicate Capela și Turnul Cercetașilor;
- Cetatea
de Jos,
construcție ridicată în secolul al XVIII-lea.
- Fiecare incintă se identifică printr-o centură de zid aparte, corespunzătoare unei epoci diferite, marcate de evoluţia armamentului, a tehnicilor de asediu sau de nivelul dezvoltării aşezării şi scaunului de care depindea finanţarea lucrărilor. De asemenea, zidurile celor trei incinte au aspectul unei spirale ascendente (cochilii de melc), care porneşte din incinta de jos, trece prin incinta de mijloc (cea mai mare ca
suprafaţă) şi se termină cu incinta superioară (impunătoare şi cea mai veche).
Intrarea de
Nord, prin Turnul Porții - Imagine din afara
cetății
- CETATEA DE JOS este apărată de ziduri înalte
de 4-5 m, prevăzute cu bastioane şi terminate cu creneluri. Aici găsim Turnul slăninii, Turnul slujitorilor, Magazia militară, Fântâna
Cetății, Turnul pentagonal, Locuința paznicului cetății, Magazia cu pulbere.
Imagini din afara și din interiorul
Turnului Slăninii
(inițial Turnul Nou,
dar care, fiind folosit pentru conservarea cărnii şi slăninilor comunităţii,
şi-a schimbat numele)
Turnul Slujitorilor
Imagine din Cetatea de Jos - Turnul Pentagonal și poarta de intrarea în Cetatea de Mijloc
- Odată intrați în CETATEA DE MIJLOC, găsim: Turnul Ungrei (cu dezvoltările sale mai mult arheologice), Turnul
Cercetașilor, Capela Cetății, Turnul Gros, Turnul Pulverăriei (lângă intrarea
în Cetatea de Sus), Turnul Pentagonal (a cărui „familie” constructivă, din a
doua jumătate a secolului al XVI-lea, se regăseşte în arhitectura militară a
întregii Transilvanii, influenţată de meşterii italieni ai Renaşterii tardive)
şi Turnul Scribilor (probabil destinat conservării arhivelor).
Poarta de intrare în Cetatea de Mijloc
Intrarea în Cetatea de Mijloc
Turnul
Cercetașilor și Capela Cetății Turnul
Slujitorilor văzut prin ruinele Turnului Ungrei
- Cetatea de Mijloc se continuă în partea vestică, înconjurând Cetatea de Sus, de-a lungul zidurilor ce unesc cele două turnuri: Turnul Scribilor și Turnul
Pentagonal.
Poarta de
intrare în Cetatea de Sus
- CETATEA DE SUS este cea mai veche parte a construcției. Sistemul de apărare al întregii cetății are
la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea
în Cetatea de Sus se face printr-un culoar foarte îngust, prin poarta de sub Turnul
Pulberăriei, Turnul Gros. Se pot observa, în interiorul incintei, încăperi ce au servit drept locuințe pentru populația refugiată în
cetate, pe timpul asediilor. Cele mai cunoscute încăperi din Cetatea de Sus
sunt Camera Judelui și Camera Preotului.
Imagine din
interiorul Cetății de Sus, intrarea pe sub Turnul
Pulberăriei
Guri de
tragere
Încăperi
pentru refugiul populației, Camera Judelui și Camera Preotului
Orașul Rupea
văzut din Cetatea de Sus
Scurt ISTORIC
- Cetatea a fost construita cu începere din anul 1324.
După 1324, reprezentanţii regelui Carol I Robert de Anjou ocupă Cetatea Rupea pe care o stăpânesc timp de aproape un secol (până în 1420, când a fost redată
locuitorilor din Rupea). În anii 1432 şi 1437, aşezarea a fost jefuită şi
pustiită de turci, ea rămânând totuși în stăpânirea deplină a
scaunului Rupea.
- În 1688, Cetatea a fost ocupată şi
refăcută de austrieci, aceștia instalându-și aici o garnizoană. În timpul
epidemiei de ciumă din 1716, Cetatea a fost folosită ca refugiu
pentru cei ce nu erau afectaţi de boală, iar în 1788 ca adăpost împotriva
năvălirii turcilor.
Orașul Rupea
și împrejurimile sudice, văzute din Cetatea de Sus
- Acela a fost ultimul eveniment în care cetatea a fost solicitată pentru apărare. Viaţa s-a reluat la baza cetăţii, în jurul amplasamentului bisericii parohiale evanghelice (fostă catolică). Însă, un fond special de întreţinere a cetăţii a fost creat de către primărie în anul 1838. Fondurile şi donaţiile au existat de-a lungul întregului secol al XIX-lea, cu destinaţie precisă pentru întreţinerea locului, denumit deja „monument”. Mai mult, în cetate a fost menţinut, cu domiciliu şi familie, un paznic permanent
Orașul Rupea
și împrejurimile estice, văzute din Turnul Slăninii - Cetatea de Jos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu