CETATE MEDIEVALĂ
ADRESA: Str. Piața Mihai Viteazul, nr.1,
în centrul orașului Făgăraș, jud. Brașov, România
TELEFON: 0268.211.862
ANUL CONSTRUCȚIEI: Construcția
cetății a început în sec. al XIV-lea (anul 1310), pe locul unei mai vechi
fortificații de pământ și lemn, din sec. al XII-lea.
CUM AJUNG: Cetatea Făgăraș se află la o distanță de:
63 km de Brașov, 67 km de Râșnov, 73 km de Sibiu, 90 km
de Sighișoara (prin Rupea), 172 km de Pitești, 194 km de Onești, 225 km de București.
Acces rutier:
- pe A3
București - Ploiești, DN1
Ploiești - Câmpina - Sinaia - stânga pe DN73A - Râșnov - DN73 - Cristian - DN73B -
Ghimbav - DN1 - Codlea - Șercaia - Făgăraș - Cetatea Făgăraș;
- pe DN1
Sibiu - Avrig - Făgăraș - Cetatea Făgăraș;
- pe DN73
Pitești - Câmpulung - Rucăr -
Râșnov (sau stânga la Tohanul Mic pe DJ112E) - DN73A - Poiana Mărului -
Șercaia - DN1 Făgăraș - Cetatea Făgăraș;
- pe
DN11 Bacău - Onești - Târgu Secuiesc - Brașov - DN1 Brașov - Făgăraș - Cetatea Făgăraș.
Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din orașul
Făgăraș.
PROGRAM DE VIZITĂ: 1 iun. - 30 sept. - L-V : 800 - 1800; S-D : 800 - 1600
1 oct. - 31 mai - L-D : 800 - 1600
TARIFE: Intrarea în cetate este gratuită.
Intrarea în muzeu: adulți -
10 lei; copii/elevi/pensionari - 5 lei;
copii sub 7ani - gratuit
CAZARE : Se găsește cazare atât în orașul Făgăraș cât și în împrejurimi.
REPREZENTATIV: Cetatea Fagaraș este cel mai important monument al Făgărașului, una dintre cele mai mari şi bine păstrate structuri medievale din România.
Cetatea are o vechime de 650 de ani. Inițial, aceasta a fost construită din lemn, înconjurată de valuri de pământ, ca un punct de apărare în sud-estul Transilvaniei, devenind în veacurile următoare un adevărat centru de rezistenţă în faţa invadatorilor.
În 1599, Mihai Viteazul a ocupat cetatea și a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu întregul domeniu. Câțiva ani mai târziu, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc.
În 1599, Mihai Viteazul a ocupat cetatea și a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu întregul domeniu. Câțiva ani mai târziu, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc.
Cetatea Făgăraş, deși, de-a lungul istoriei, a
suportat numeroase asedii din partea turcilor, maghiarilor, românilor,
austriecilor, nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor. Doar în câteva
cazuri a fost nevoită să cedeze datorită trădărilor.
În perioada 1948 - 1960,
castelul a servit drept penitenciar pentru deținuţi politici.
ÎN APROPIERE: Cetatea Făgărașului se află la o distanță de: 28 km de Mănăstirea BRÂNCOVEANU (Sâmbăta de Sus), 42 km de Cetatea RUPEA, 63 km de Castelul BRAN, 67 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 69 km de Cetatea RÂȘNOV, 71 km de Peștera VALEA CETĂȚII (Fundata), 71 km de Schitul BRAN, 77 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 80 km de telecabina Poiana Brașov-Vf. POSTĂVARU, 83 km de Biserica fortificată Prejmer, 100 km de Peștera DÂMBOVICIOARA .
DESCRIERE:
- Arhitectura simplă a cetății este dictată de principalul ei rol: acela
de fortăreaţă de apărare. Stilul architectonic predominant aparţine Renaşterii
târzii, în timp ce primele faze ale construcţiei sunt marcate de goticul
transilvănean.
Zidul Sud-Est - Turnul Roșu
(stânga) - Bastionul Toboșarului (mijloc) - Turnul de intrare (dreapta)
- Istoria Cetăţii Făgăraş începe în sec. al XII-lea când, pe locul actualei cetăţi de piatră, a fost construită o cetate din lemn şi pământ, înconjurată cu un val
de pământ. Cetatea de lemn a fost incendiată de către trupele mongole care au
pătruns în Transilvania în timpul invaziei tătare din 1241, întreaga fortificație
fiind distrusă.
- În anul 1310, a început construcţia Cetăţii de piatră din Făgăraş. În acel an, Ladislau Kan, voievod al Transilvaniei, a ridicat primul turn al cetăţii (Turnul Roşu), turn care va avea rolul de donjon.
- În secolul al XV - lea, cetatea avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri, bastioane la colţuri şi un turn de avanpost de tip baricadă pe latura de est.
Intrarea în cetate
Dincolo de Turnul de la intrare
- În anul 1528, Ţara Făgăraşului, deci şi cetatea, vor intra în stăpânirea lui Ştefan Mailat care va începe transformarea cetăţii în castel. Acesta înconjoară cetatea cu un nou zid de apărare, în care înglobează şi turnul porţii, transformând astfel fostele spaţii de apărare în spaţii luxoase de locuit. Urmaşii săi vor continua dezvoltare cetăţii.
Zidul de apărare (interior) - Est
- În
anul 1599, în urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu intră în
posesia efectivă a Făgăraşului, iar la sfârşitul aceluiaşi an, cetatea
şi domeniul sunt dăruite soţiei sale Doamna Stanca. Astfel, Cetatea
Făgăraș devine loc de adăpost pentru averile şi familia domnului.
- Mihai
Viteazu a acordat o atenţie deosebită Făgăraşului datorită poziţiei sale
strategice: în aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al oştilor
înaintea campaniei din Moldova, iar în toamna anului 1600, după
înfrângerea de la Mirăslău, tot aici are loc regruparea forţelor.
Zidul de Nord; spre Bastionul Nord-Est
- În 1630, şanţul din jurul cetăţii a fost lărgit. Astfel, cetatea a fost înconjurată de un şanţ de 50-70 metri lăţime şi 6 metri adâncime, un adevărat lac legat printr-un canal secret de râul Olt. Tot atunci s-a construit un pod mobil la intrarea în cetate, ca măsură de siguranţă în faţa atacurilor.
Imagini de pe Bastionul Nord-Est
- Ultimele faze ale construcţiei cetăţii au loc în secolul al XVII-lea. Familia Rakoczy este ultima familie de principi ai Transilvaniei care va aduce modificări substanţiale Cetăţii Făgăraş.
Turnul Temniță - Turnul Pestriț în plan depărtat
- Mergând
spre Bastionul N-V, trecem pe lângă rămășițele unui atelier de fierărie.
Atelier de fierărie
- Începând cu sec. al XVIII-lea, Transilvania, deci şi Ţara Făgăraşului,
vor intra sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Acest moment, va
reprezenta începutul declinului Cetăţii Făgăraş. Fosta reşedinţă princiară va fi
transformată în garnizoană militară și va rămâne aşa chiar şi după Marea Unire
din 1918, singura modificare fiind că armata austriacă va fi înlocuită cu cea
română.
Bastionul cu Jgheaburi Nord-Vest
Bastionul cu Jgheaburi Nord-Vest - Zidul de Nord, Turnul
Pestriț
Cetatea Nord-Vest - Turnul Negru, Turnul Roșu (în depărtare)
- După al II-lea Război Mondial, Cetatea Făgăraş va trece prin cea mai sumbră perioadă din istoria sa. Începând cu 1948, cetatea va fi transformată în închisoare politică comunistă până în 1962. În această perioadă, între zidurile care odată găzduiau balurile Transilvaniei, s-a strecurat tortura şi moartea, numeroşi deţinuţi ai cetăţii murind aici.
Zidul
Bastionului cu Jgheaburi Nord-Vest
Prin zidul
cetății, în departare Bastionul Toboșarului Sud-Est
Turnul Roșu Sud-Vest Bastionul
Sud-Vest
- După 1962, cetatea va fi restaurată şi între zidurile ei vor lua fiinţă Muzeul Cetăţii Făgăraş şi Biblioteca Municipală a oraşului, instituţii ce funcţionează şi astăzi în aceleaşi spaţii.
Curtea
interioară a cetații
- După restaurarea din anii 1960, Cetatea Făgăraș nu a mai intrat în niciun program de reabilitare.
Zidul de Vest
Zidul de Vest - Turnul Temniță - Turnul Pestriț - Turnul Negru
- Pe lacul din jurul cetății
există bărci de agrement, destinate plimbării pe lac a turiștilor. Imaginea
este întregită de un grup de lebede care fac deliciul copiilor și nu numai.
Bastionul
Nord-Vest
- În prezent, în cetate funcţionează secţia de Istorie a Muzeului Ţării Făgăraşului, Biblioteca Municipală, un atelier de creaţie populară, iar într-o aripă un hotel.
Partea de Sud a cetății
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu