Translate

- sursă fotografii: ANCA FLOREA - Dincolo de aproape

Mănăstirea Govora


MĂNĂSTIRE DE MAICI
ADRESA:  Sat Govora, Com. Mihăești, Jud. Vâlcea, România
TELEFON: 0250.770.342 ;  0745.303.138     
ANUL ÎNFIINŢĂRII:  1400
CTITOR: Radu cel Mare
HRAM: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
CUM AJUNG: Mănăstirea Govora este amplasată la poalele dealului Coşul Mare, la 6 km de Băile Govora, la 15 km de Râmnicu Vâlcea, 28 km de Horezu, 47 km de Curtea de Argeș, 72 km de Pitești, 94 km de Târgu-Jiu, 112 km de Sibiu, 116 de Craiova,  181 km de București.
       Acces rutier: - pe DN64 Craiova – Drăgăşani – Tătărani, DJ647 Tătărani  – Mihăești - Mănăstirea Govora;
                             - pe A1 București - Pitești, DN7 Pitești - Râmnicu Vâlcea, DN67 Râmnicu Vâlcea - Căzănești - stânga la intersecția cu DJ647 (indicator spre mănăstire) - Mănăstirea Govora;
                              - pe DN67 Drobeta-Turnu Severin - Motru - Târgu Jiu - Horezu - Govora sat - DJ647 dreapta la indicator - Mănăstirea Govora;
                      - pe DN7 Sibiu - Râmnicu Vâlcea, DN67 Râmnicu Vâlcea - Căzănești - stânga la intersecția cu DJ647 (indicator spre mănăstire) - Mănăstirea Govora.
        Acces feroviar: mănăstirea se află la 12 km de gara Govora.


CAZARE: Mănăstirea dispune de 10 locuri de cazare, este necesară rezervare. Alte posibilități de cazare, prin apropiere, sunt în stațiunea Govora, aflată la 6 km de mănăstire.
REPREZENTATIV: În timpul lui Matei Basarab, mănăstirea Govora, ajunge unul din focarele principale de cultură ale țării. Aici a fost instalată  tiparnița dăruită de Petru Movila de la Kiev, fiind tipărite: Psaltirea în 1637 și Pravila de la Govora, prima carte de legi în românește.
                 Mănăstirea constituie un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe.
                 Numele ei se pare că vine de la “gavariti” (slavonă) – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur de izvor.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Govora se află la o distanță de: 12 km de Salina OCNELE MARI 18 km de Mănăstirea DINTR-UN LEMN 19 km de Mănăstirea SURPATELE,  30 km de Mănăstirea BISTRIŢA - Vâlcea, 30 km de Mănăstirea HOREZU35 km de Mănăstirea ARNOTA35 km de Schitul OSTROV,  39 km de Mănăstirea COZIA,  42 km de Mănăstirea TURNU 52 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ,   53 km de Mănăstirea POLOVRAGI,   54 km de Peștera POLOVRAGI,  96 km de Ansamblul C. BRÂNCUȘI - Tg. Jiu.

DESCRIERE:
   - Aşezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial în secolul al XIV-lea şi al XV-lea, sub domnia lui Vlad Țepeș. Dată la care s-a aşezat crucea pentru sfinţire a acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Dracul, ca după aceea, între anii 1492-1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare.
   - Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub turnul clopotniță, etajat pe 4 nivele, având o înălțime de aproximativ 15 m și o grosime a zidurilor de cca 2 m.  Etajele 2 și 3 sunt prevăzute cu găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului mănăstiresc. Ultimul etaj, care adăpostește clopotnița, este adăugat probabil în epoca brâncovenească. Rolul defensiv al primelor faze ale incintei mănăstirii se pot vedea foarte bine pe zidul de lângă turn ce mai păstrează meterezele și drumul de strajă, astăzi părți a podului chiliilor.


   - Biserica Adormirea Maicii Domnului, așa cum este ea în zilele noastre, este din timpul lui Constantin Brâncoveanu. 



   - Ridicată în mijlocul incintei, pe un plan treflat,biserica are o singură turlă așezată pe naos. Pereții exteriori sunt drepți, singura ornamentație arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt netezi, zugrăviți în alb, având ferestruicile înguste cuprinse între încadramente simple, netede, dublate de un chenar cu motive geometrice și vegetale.


   - Pictura bisericii este lucrată în frescă, în renumitul stil brâncovenesc, fiind executată în anii 1711-1712, de zugravii aparținând Școlii de la Hurez (fapt atestat prin inscripțiile murale păstrate până astăzi).


     - Pe pereții altarului sunt reprezentate scene din Vechiul Testament. În naos este pictată scena Patimilor lui Iisus și evenimente din viața Mântuitorului și a Maicii Domnului. Scena Învierii, cu Hristos ieșind în glorie din mormântul gol în care se vede giulgiul, este o reprezentare rară în acea epoca, iar acest lucru dovedește ca pictorii erau influențați de arta creștinismului apusean. Catapeteasma de la Govora este sculptată în lemn de tei cu motive florale, în stil brâncovenesc. 



               


             
   - Biserica mai păstrează din epoca brâncovenească și stranele de citit care sunt sculptate și au încrustate plăcuțe din sidef.

   - Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Govora, datează din anul 1530. Această icoană, zugravită după modelul numit "Hodighitria", adică "Îndrumătoarea", se presupune a fi una dintre primele icoane zugravite într-un atelier local. Ea redă cu mare acuratețe un model bizantin, fiind realizată în tonalități calde, de brun, ocru, verde și roșu închis, pe un bogat fundal aurit. Luminile care modelează drapajul sunt în tonuri deschise sau marcate fin cu aur. În colțurile de sus apar busturile Arhanghelilor Mihail și Gavriil.

   - Incinta mănăstirii este încadrată de un puternic zid exterior, pe care sunt situate încăperile folosite drept chilii, precum și beciurile de suprafață. Chiliile sunt dispuse pe două niveluri, un parter supraînălțat și un etaj, acesta din urmă fiind adăugat în secolul al XIX-lea.

              
   - Datorită instalării aici a tiparniței dăruită de Sfântul Petru Movilă de la Kiev, Mănăstirea Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului românesc, fapt pentru care avea să se înscrie pentru totdeauna între mănăstirile de cultură din țară.
   - Între anii 1636-1642, în tiparnița de la Mănăstirea Govora s-au tipărit: "Psaltirea" (1637) precum și alte cărți de slujbe în slavonă; apoi "Pravila Mică" (1640) și "Pravila de la Govora", prima carte de lege în limba română, tradusă din slavonă de călugărul Moxa. Meșter tipograf era cuviosul Ieromonah Meletie Machedoneanu de la Kiev, care a devenit ulterior egumenul Mănăstirii Govora.
   - Inițial a fost mănăstire de călugări. În data de 20 iulie 1959, regimul comunist modifică statutul Mănăstirii Govora transformând-o în mănăstire de maici prin aducerea aici a 21 de călugarițe de la Mănăstirea Bistrița de Vâlcea.

   - Cutremurele din 1940, 1977 şi 1986 au adus mari pierderi acestui locaş. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957-1969, ultima reparaţie făcându-se în anii 1986-1988.
   - La Govora, loc de rugăciune, de meditație și de cultură, întâlnești la fiecare pas istoria patriei. Parcă vezi umbra vechilor voievozi care, cu spada, au stat de strajă apărând bătrânele hotare ale țării și dreapta credință. Acest așezământ își așteaptă vizitatorii în atmosfera specifică de liniște și pace.      

Un comentariu:

Anonim spunea...

Voronet Cazare

Keep on working, great job!

My web blog - Gazda Cluj