Mănăstirea Bistriţa

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: Com. Costeşti, sat Bistriţa, jud. Vâlcea, România

TELEFON: 250.863.327

CTITOR: Fraţii Craioveşti

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1494
HRAM:  Adormirea Maicii Domnului (15 august) - biserica nouă

CUM AJUNG:  Mănăstirea Bistrița este situată la:  12 km de Horezu,  43 km de Râmnicu Vâlcea,  77 km de Curtea de Argeș,  80 km de Târgu-Jiu,  99 km de Pitești,  140 km de Sibiu,  210 km de București.
      Acces rutier: - pe A1 București - Pitești, DN7 Pitești - Rm.Vâlcea, DN67 Rm.Vâlcea - intersecția cu DJ 646 - Costești - Bistrița ;

                  - pe DN65C Craiova - Horezu, DN67 Horezu - intersecția cu DJ646 - Costești - Bistrița;
                  - pe DN67 Drobeta-Turnu Severin - Motru - Tg.Jiu - Horezu - intersecția cu DJ646 - Costești - Bistrița;
                  - pe DN7 Sibiu - Râmnicu Vâlcea, DN67 Râmnicu Vâlcea - intersecția DJ646 - Costești - Bistrița.

   Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Horezu. De aici există autobuze spre Mănăstirea Bistrița și Mănăstirea ARNOTA.

CAZARE: În cadrul Mănăstirii Bistriţa sunt 60 de locuri de cazare (dormitoare cu 4-6 locuri). Alte posibilităţi de cazare sunt la  Mănăstirea ARNOTA  (6 km), la pensiunile din Costeşti sau în Râmnicu Vâlcea.

REPREZENTATIV: La Mănăstirea Bistriţa, după opinia unor cercetători, s-a tipărit în 1508 "Liturghierul slavon" al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.
                  În 1497, este adusă de la Constantinopol cea mai de preţ comoară a locaşului, moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. Legenda spune că moaştele au fost cumpărate de Barbu Craiovescu cu aur de la un turc. Turcul a cerut o sumă mare de aur, greutatea egală cu cea a moaştelor. Însă a urmat o minune: aşezate pe un taler, într-adevar, cântăreau greu, dar s-au făcut uşoare când banul Craiovescu a pus galbenii pe celălalt taler. Acest lucru l-a făcut pe turc să exclame: "Vezi, vezi, cum creştin la creştin trage?"

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Bistrița se află la o distanță de: 5 km de Mănăstirea ARNOTA, 13 km de Mănăstirea HOREZU (HUREZI), 27 km de Mănăstirea DINTR-UN LEMN, 28 km de Mănăstirea SURPATELE, 30 km de Mănăstirea GOVORA, 35 km de Salina OCNELE MARI, 36 km de Mănăstirea POLOVRAGI, 37 km de Peștera POLOVRAGI, 63 km de Schitul OSTROV, 67 km de Mănăstirea COZIA, 70 km de Mănăstirea TURNU, 80 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ, 80 km de Ansamblul C. BRÂNCUȘI-Tg. Jiu.

DESCRIERE:

   - Deşi datată în jurul anului 1490, prima atestare documentară a mânăstirii se păstrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494, aparţinând lui Vlad Vodă Călugărul.

Biserica nouă

   - Mănăstirea a fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. După înlăturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab, o reface între anii 1515-1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir, de numele cărora se leagă şi fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgovişte şi executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeş.

   - Un puternic cutremur din 1838 va afecta întreaga construcţie. Ea va fi restaurată timp de 10 ani, începând cu 1846, în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu şi va fi terminată la 15 august 1855, în timpul domnitorului Ştirbei Vodă, când a fost sfinţită biserica mare închinată Adormirii Maicii Domnului.

   - Pictura noii biserici, construită în stil neogotic, a fost executată de Gheorghe Tăttărescu în 1850, o pictură realistă, monumentală cu registre largi.

   - După 1877, au funcţionat în mânăstire diferite aşezăminte monahale. În 1948, a fost transformată prin hotărârea Sfântului Sinod în mânăstire cu obşte de maici, iar apoi, prin decretul 410/1959 promulgat de regimul comunist, mănăstirea a fost desfiinţată.

   - În 1984,  se începe un amplu proces de revigorare a vieţii monahale sub îndrumarea Preasfinţitului Părinte Gherasim, organizându-se un centru de conservare şi restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane şi cărţi. Din 2003, s-a deschis în incinta mânăstirii Bistriţa un Muzeu al tiparului şi cărţii bisericeşti vâlcene, precum şi un atelier de pictură bisericească neobizantină.

                         

   - De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistriţa s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici, după opinia unor cercetători, s-a tipărit în 1508 "Liturghierul slavon" al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.                                  

   - În stânca din spatele mănăstirii, într-un loc mai puţin accesibil, se află Peştera Liliecilor numită şi Peştera Sfântului Grigorie, deoarece aici au fost ascunse moaştele sfântului din calea prigonitorilor turci. În peşteră se află o bisericuţă, mai veche, cu hramul „Ovidenia” – „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” – ce se constituie într-un interesant ansamblu rupestru care marchează existenţa şi importanţa călugărilor sihaştri pe Valea Bistriţei şi rolul acestora în istoria creştinismului medieval românesc.

                   
   - Din ctitoria Craioveştilor, astăzi, se mai păstrează bisericuţa Bolniţei (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie, când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată „Schimbării la faţă”. 

          

                                                                         Biserica veche

   - Impunătoare şi modernizată, purtând cu demnitate patina unor vremuri de mult apuse, dominând cu zidurile sale crenelate ieşirea din munţii prăpăstioşi a năvalnicei ape a Bistriţei, mânăstirea oferă oricărui vizitator clipe de măreţie şi meditaţie de neuitat.