Mănăstirea Sitaru (Balamuci)

MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI

ADRESA: sat Sitaru, com. Grădiștea, jud. Ilfov, România

TELEFON: 0243.280.165 ;  0724.112.914

ANUL ÎNFIINȚĂRII: 1627

CTITOR: Boierul Papa Greceanu (străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu)

HRAM: Sfântul Nicolae (6 decembrie)

CUM AJUNG: Mănăstirea Balamuci este situată în nord-estul jud.Ilfov, în pădurea din apropierea satului Sitaru,  la o distanță de: 30 km de București, 34 km de Urziceni, 53 km de Ploiești.

      Acces rutier: - pe  DN1 București - Ploiești, DJ101 Balotești - Căciulași - Moara Vlăsiei - Grădiștea - Sitaru - (indicator) stânga pe drum pietruit, cca 3km - Mănăstirea Sitaru;

                             - pe DJ200 București - Ștefăneștii de Jos - Grădiștea - Sitaru - (indicator) stânga pe drum pietruit cca 3km - Mănăstirea Sitaru;

                             - pe DN2 Urziceni - intersecție DJ201A - Moldoveni - Dridu - Grecii de Jos - Sitaru - (indicator) stânga pe drum pietruit cca 3km - Mănăstirea Sitaru.

      Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din București. Din București se pot lua:

               - Maxi Taxi 415 - din București - Institutul Oncologic, Șos.Fundeni, Șos.Colentina, Afumați, Șos. de Centură, Șos.Ștefănești, DJ200, DJ101 - sat Sitaru;

                    - Maxi Taxi 484 - din București - Piața Presei Libere, Bd.Mărășești, Șos.București - Ploiești, Balotești, Moara Vlăsiei, Grădiștea, sat. Sitaru.

CAZARE: Se poate găsi cazare în cadrul incintei Mănăstirii Sitaru.

REPREZENTATIV: De la bun început, Mănăstirea Sitaru s-a numit Mănăstirea Balamuci, asemenea și satul cel mai apropiat. În legătură cu numele acesteia, cea mai plauzibilă tradiție este cea care afirmă că numele s-ar datora faptului că întemeietorii primului schituleț din acest loc erau niște călugări ,,nebuni pentru Hristos”.
                  Movila pe care a fost construită mănăstirea a fost inițial o insulă în mijlocul apelor Ialomiței, fapt pentru care, Patriarhul Macarie al Antiohiei, care a vizitat mănăstirea în anul 1656, o numea în însemnările sale de călătorie ,,Mănăstirea în apă”. Ulterior, apele și-au schimbat cursul.          

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Sitaru se află la o distanță de: 33 km de Mănăstirea PASĂREA, 77 km de Mănăstirea COMANA, 97 km de Salina SLĂNIC PRAHOVA.

DESCRIERE: 

   - Papa Greceanu, ctitorul Mănăstirii Sitaru, a fost, mai bine de 30 de ani, una din personalitățile de frunte de la curtea domnitorilor din Țara Românească. Se pare că mănăstirea a fost construită în anii 1626-1627. Această afirmație, deși nu este susținută de documente concrete, este totuși cea mai plauzibilă.

   - Primul hrisov domnesc care amintește de Mănăstirea Balamuci este cel din 15 aprilie 1631. La acea dată, construcția mănăstirii fusese deja finalizată.

   - Fațadele exterioare au un brâu median frumos zugrăvit.

   - Din pisania de la intrarea în biserică, din anul 1752, aflăm că, la jumătatea secolului al XVIII–lea, biserica zidită de Papa Greceanu se ruinase, fapt care l-a determinat pe Jupân Gheorghe Greceanu să o refacă în anii 1751-1752. Atunci a fost adăugate pridvorul larg, deschis, sprijinit de zece coloane de piatră. 

   - Aceste coloane sunt sculptate în piatră, în stil brâncovenesc, cu baze și capiteluri bogat ornamentate, cu motive florale stilizate. Coloanele despart naosul de pronaos.            

  

   - Pictura interioară a pridvorului  cuprinde fresce asemănătoare celor de la Voroneț. 

   - În anul 1753, biserica a fost pictată în întregime, atât în interior cât și în exterior, de un grup de preoți din Brașov (preoții Dima și Neacșa împreună cu ucenicii lor). 

   - Catapeteasma se înscrie și ea în stilul secolului al XVIII-lea, deci datează și ea, probabil, tot de atunci. 

   - După cutremurul din 1977, pictura murală interioară a fost curățată și restaurată de o echipă de pictori condusă de Cornel Boambeș. Catapeteasma și pictura exterioară au fost restaurate de o altă echipă, condusă de pictorul Dan Ivanovici.

   - În spatele curții, găsim Paraclisul bisericii, Paraclis al cărui interior a fost pictat în culori deschise, în anul 1986, de către  Rafael Popescu.

   - În anul 1980, a fost introdus curentul electric. Întrucât cutremurul din 1977 avariase turla-clopotniță de pe pronaosul bisericii vechi iar specialiștii au apreciat că turla nu mai putea susține greutatea clopotelor, a fost construit un turn clopotniță în colțul de sud-vest al zidului cetății. La baza turnului, a fost construit un foișor-agheasmatar, foarte frumos pictat în interior. 

   - Vechile chilii de pământ, acoperite cu stuf, construite de călugării basarabeni în 1944 au fost demolate în anul 1975, în locul lor fiind ridicat corpul de chilii de pe aripa nordică a mănăstirii, care cuprinde stăreția, câteva chilii pentru călugări și blocul alimentar.

   - Printr-un ordin al Ministerului de Interne, datat 18 iunie 1868, călugării au fost nevoiți să rețină pentru folosința schitului numai camerele strict necesare, restul chiliilor fiind transformate în penitenciar pentru delicvenți minori. Această situație a durat până pe data de 15 octombrie 1872, când arestații au fost transferați la un penitenciar din Moldova. După 1915, Mănăstirea Balamuci a rămas un timp pustie.

   - După prăbușirea dictaturii comuniste, Schitul Balamuci a redevenit mănăstire de sine stătătoare, purtând numele de Mănăstirea ,,Sfântul Nicolae” Sitaru (Balamuci), fiind restituite mănăstirii cele șapte hectare de teren arabil care fuseseră cooperativizate în 1961. Slujbele bisericești de zi și de noapte sunt oficiate zilnic după tipicul tradițional mănăstiresc.