Translate

- sursă fotografii: ANCA FLOREA - Dincolo de aproape

Mănăstirea Suceviţa


MĂNĂSTIRE DE MAICI
ADRESA:  Suceviţa, jud. Suceava, România
TELEFON: + 40 230 417.110 ;  + 40 744 155.952
CTITORI: Gheorghe Movilă alături de fraţii săi Irimia şi Simion Movilă
ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1584
HRAM: Învierea Domnului
CUM AJUNG:  Mănăstirea Sucevița se află la o distanță de:  16 km de Rădăuți,  53 km de Câmpulung Moldovenesc,  50 km de Gura Humorului,  90 km de Vatra Dornei,  51 km de Suceava,  104 km de Târgu Neamț.
     Acces rutier: - pe DN17A Rădăuți - Sucevița - Mănăstirea Suceviţa;
                     - pe DN17 Vatra Dornei -Iacobeni -Câmpulung, DN17A -Vatra Moldoviței -Mănăstirea Suceviţa
                     - pe DN17  Gura Humorului -Câmpulung, DN17A -Vatra Moldoviței -Mănăstirea Suceviţa.
    Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Rădăuți. De aici se pot lua autobuze spre mănăstire.



PROGRAM: Mănăstirea este zilnic deschisă între orele 7:00 – 21:00
                      Muzeul poate fi vizitat între orele 9:00 – 17:00
                      Sfânta Liturghie are loc înte orele 9:30 – 12:00, în zilele de Duminică şi sambăta;
                                                                        7:30 – 9:00, în restul zilelor.
CAZARE:  Sunt pensiuni în com. Suceviţa, în apropierea mănăstirii.
REPREZENTATIV:  Pictura exterioară a Mănăstirii Suceviţa este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldoveneşti cu pictură exterioară, singura care-şi păstrează latura de nord, unde este reprezentată scena "Scara virtuţilor". Culorile predominante sunt roşu şi verde. 
                În camera mormintelor îşi dorm somnul de veci fraţii voievozi Ieremia şi Simion Movilă ale căror lespezi funerare din marmură de Ruschiţa sunt, în tradiţia inaugurată de Ştefan cel Mare, valoroase obiecte de artă medievală românească.
ÎN APROPIERE:  Mănăstirea Sucevița se află la o distanță de:  32 km de Mănăstirea MOLDOVIŢA, 36 km de Salina CACICA,  37 km de Mănăstirea PUTNA,  38 km de Mănăstirea HUMORULUI56 km de  Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava57  km de Mănăstirea VORONEŢ.
      
DESCRIERE:
   - Trei fraţi Movilă au construit Biserica „Învierea Domnului” din Suceviţa în jurul anului 1583. Biserica este singurul lăcaş de cult pictat care nu a fost fondat de către un prinţ conducător, deşi familia Movilă era urmaşă a lui Petru Rareş din partea maternă. 


   - Destul de curând după ce mănăstirea a fost construită, Irimia Movilă a devenit conducătorul Moldovei iar fratele lui, Simion, a domnit în Ţara Românească. Al treilea frate, Gheorghe, care era pe atunci Episcop la Rădăuţi, a urcat în funcţie până a devenit Mitropolitul Moldovei. 
   - O poartă de intrare arcuită, cu stâlpi grei pe fiecare parte, conduce către aşezământul monahal. Deasupra bolţii de la poarta de intrare se află o nişă în semicerc, pictată cu Învierea şi cu haina de război a Moldovei gravată. Deasupra porţii de la intrare, se află două caturi cu camere.

    - Biserica a fost pictată în jurul anului 1595, cu aproape jumătate de veac după bisericile „surori”(ex. Moldoviţa, Voroneţ). Este considerată ca fiind ultima înflorire a obiceiului pictării faţadelor bisericii, tradiţie care marchează domnia lui Ştefan cel Mare şi a lui Petru Rareş. Pentru fraţii Movilă, a construi şi a picta o biserică ce se aseamănă îndeaproape cu edificiile pe care strămoşii le-au întemeiat cu decenii înainte, era o formă de a se declara parte a liniei conducătoare care pornea de la Ştefan cel Mare.
Latura nordică

   - Pereții masivi din jurul bisericii au fost construiți după 1595, în timpul domniei lui Ieremia Movilă.
   - Fiecare perete are aproape 100 metri lungime, 3 metri lăţime şi mai mult de 6 metri înălţime, creând astfel atmosfera unei fortărețe medievale. Pereţii sunt întăriţi cu stâlpi, diguri şi cinci turnuri impozante. Fiecare din cele cinci turnuri are câte un plan diferit
   - Turnul pătrat al porţii, cu turnuleţul octagonal ascuţit, este în mijlocul peretelui nordic. La primul etaj, este o capelă mică, în cinstea Bunei Vestiri. 

 

   - Turnul nord-vestic este şi cel care conţine clopotul mănăstirii. Este cel mai masiv dintre toate, cu trei stâlpi suprapuşi în exterior. Aceştia au fost construiţi mai târziu, ca şi stâlpii de la poarta de intrare. La parter se află un mic laborator de refacere a icoanelor, unde lucrează măicuţe instruite. La etajul superior se află clopotniţa, cu patru mari arcuri. Cele două clopote pe care le-a donat Irimia Movilă în 1605 sunt folosite zilnic. 


   - Pe fiecare parte a exonartexului se află două portaluri mici, cu influenţă muntenească. Portalurile au fost adăugate la scurtă vreme după construirea bisericii, de către Irimia Movilă însuşi. Cele două portaluri nu sunt identice. Intrarea prin portalul nordic se face dinspre est. Aici se găsesc împreună şase deschideri, două în fiecare parte. În colţurile exterioare, se observă piloni rotunzi, răsuciţi. Stâlpii dintre aceştia sunt hexagonali, decoraţi orizontal cu cărămidă roşie.
 Portalul nordic
            
   - Frescele sunt remarcabile, colorate şi bine păstrate. Numărul scenelor şi al personajelor este mai mare decât în orice altă biserică moldovenească. Spre deosebire de majoritatea cazurilor, numele pictorilor sunt cunoscute: fraţii Ion şi Sofronie, care au dus la bun sfârşit lucrările din 1595 până în 1596. Pictura interioară a bisericii a fost efectuată tot de cei doi fraţi.
   - O trăsătură caracteristică a picturii de la Suceviţa este înclinaţia spre naraţiune, configurând cicluri complete din vieţile unor sfinţi (Sfantul Pahomie, Sfântul Ioan cel Nou de la suceava, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mucenic Gheorghe, Viaţa lui Moise etc), prezentate cu scop educativ.


   - Pictura exterioară a Mănăstirii Suceviţa este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldoveneşti cu pictura exterioară, fiind totodată și singura care-şi păstrează latura de nord, unde este reprezentată scena "Scara virtuţilor". Aceasta este cea mai impresionantă scenă, prin amploarea şi contrastul dintre ordinea îngerilor şi haosul iadului.
Scara virtuţiilor



   - Biserica Învierii, deşi construită după modelul clasicelor biserici moldoveneşti, arată prima noile tendinţe arhitecturale. Biserica are cinci camere, așa cum are orice mare biserică a unei mănăstiri moldoveneşti: altarul, naosul, camera mormintelor, pronaosul şi exonartexul.


   - Dar, pentru prima dată, turnul este plasat pe trei piedestaluri, practică urmată după câţiva ani la Mănăstirea Dragomira. Notă aparte fac şi cele două mici pridvoare deschise, plasate pe laturile de sud şi de nord, care sunt "munteneşti".

   - Fațada sudică este decorată cu "Arborele lui Iesei", având la bază filosofii antici, ,,Acatistul Maicii Domnului", "Rugul în flăcări" şi " Acoperământul Maicii Domnului". 
Faţada sudică

Arborele lui Iesei


,,Arborele lui Iesei", avand la baza filosofii antici
 

                                                                                              Acoperământul Maicii Domnului

                                                                      Acatistul Maicii Domnului - fragment

   - Pe pereţii celor trei abside (părţile ce corespund capetelor crucii la bisericile creştine care au forma triconcă, de cruce), este redată “Rugaciunea tuturor sfinţilor”, tema unică în arta creştin-ortodoxă, creaţie a şcolii de pictură din Moldova.


   - Portalul  sudic este susţinut de doi piloni şi doi pilaştri, pătraţi. Intrarea este dinspre sud, iar pe cele trei părţi sunt arcuri deschise cu muluri. 
Portalul sudic


   - Peretele de vest nu are pictură - se spune că zugravul, care lucra în paralel la Mănăstirea Suceviţa şi la Mănăstirea Teodoreni din Burdujeni, a căzut de pe schela Mănăstirii Suceviței şi a murit.

                                
   - Sucevița, ultima biserica din Bucovina zugravită pe fațade (în anul 1596), monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din țară, este un "testament al artei vechi moldovenești" (Paul Henry).

Niciun comentariu: