Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI

ADRESA:  Str. Ion Vodă-Viteazul nr. 2, Suceava, jud. Suceava, Romania 

TELEFON:  + 40 (230) 215833

ANII CONSTRUCȚIEI:  1514-1522 

CTITOR: Prinţii Bogdan III şi Ştefăniţă

HRAMUL:   Sfântul Gheorghe(23 aprilie) și  Sfântul Ioan cel Nou (24 iunie)

CUM AJUNG: Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava se află la o distanță de:  35 km de Gura Humorului,  41 km de Botoșani,  55 km de Târgu Neamț,  97 km de Piatra Neamț,  109 km de Vatra Dornei,  144 km de Bacău,  190 km de Bistrița.

     Acces rutier: - pe DN17 Vatra Dornei -Câmpulung -Gura Humorului -Suceava -Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou;

        - pe DN2 București -Buzău -Focșani -Adjud -Bacău -Roman -Fălticeni -Suceava -Mănăstirea Sf.Ioan cel Nou

        - pe DN15C Piatra Neamț -Tg.Neamț -Fălticeni, DN2 Fălticeni -Suceava -Mănăstirea Sf.Ioan cel Nou;

        - pe DN29 Botoșani - Suceava - Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou.

     Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din orașul Suceava.

CAZARE: Se găsește cazare la hotelurile și pensiunile din Suceava.

REPREZENTATIV: Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), fiind în prezent reședință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților (din 1991). 
           Aici se află moaștele Sf. Ioan cel Nou, aduse la 14 septembrie 1783, la 97 de ani de pribegie prin țări străine.
           Biserica mănăstirii este importantă din punct de vedere arhitectural, fiind singura biserică ce prezintă un plan triconc construită în perioada dintre domnia lui Ştefan cel Mare şi cea a lui Petru Rareş. 

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava se află la: 39 km de Salina CACICA, 41 km de Mănăstirea VORONEŢ, 41 km de Mănăstirea HUMORULUI, 56 km de Mănăstirea SUCEVIŢA,  59 km de Cetatea NEAMŢULUI,  67 km de Mănăstirea MOLDOVIŢA,  69 km de  Mănăstirea AGAPIA,  69 km de Mănăstirea PUTNA,  70 km de Mănăstirea VĂRATEC,   72 km de Mănăstirea NEAMȚ,   75 km de Mănăstirea SECU,  77 km de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA.       

DESCRIERE:  

   - Incinta mănăstirească a fost împrejmuită încă de la început de ziduri de piatră. Trecerea dincolo de ele se face prin ,,Turnul clopotniță”, construit din piatră și cărămidă, în anul 1589, după mutarea în biserica a moaștelor Sfântului Ioan cel Nou.

   - De cum pășim în incinta mănăstirii ne întâmpină clisiarnița-paraclis, clădire ce a fost construită între anii 1626-1629, în partea de nord-est a incintei mănăstirii. Aceasta avea menirea de a servi în timp de iarnă pentru săvârșirea serviciului divin. 

   - Între 1786–1789 în această eclesiarniță a funcționat prima școală catehetică clericală din Suceava.

   - În prezent, aici este adăpostit pangarul (masa pe care se vând lumânările în biserică).

   - Pe latura vestică, în partea superioară a peretelui au fost pictate în 1895 de către Vladimir Mironescu patru scene ce înfățișează martiriul și aducerea Sf. Ioan cel Nou la Suceava.

- Clic pe imagini pentru a le mări -

   - Biserica actuală a mănăstirii a fost începută în 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Orb (1505-1517) și terminată de fiul lui Bogdan, Ștefăniță (1517-1527) în anul 1522. Clădirea este impunătoare, repetând cu mici deosebiri forma și stilul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea NEAMŢ.

   - Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă, cu patru ferestre în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită de patru contraforturi pe laturile oarbe.

   - Biserica a fost acoperită inițial cu învelitoare de plumb, dar aceasta a fost furată în urma invaziilor care au avut loc în Moldova în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Astfel, acoperișul a fost refăcut de mai multe ori din șiță (șindrilă lungă și îngustă confecționată din brad sau fag). Cu prilejul lucrărilor de restaurare dintre anii 1904-1910, acoperișul a fost realizat din țiglă smălțuită și colorată. 

   - Între elementele arhitecturale decorative ale turlei se disting ocnițe și discuri smălțuite, cu bumb la mijloc, diferit colorate.

   - Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale ca dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite.

   - Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin, atât în interior cât și în exterior și  datează din vremea lui Petru Rareș (1534). Pictura se aseamănă cu cea de la Mănăstirea HUMOR și Mănăstirea MOLDOVIŢA. Numele meșterilor nu se cunosc. Între anii 1979-1983 s-au desfășurat lucrări de curățare și restaurare a picturii exterioare, cu rezultate deosebite pe fațadele sudică și vestică.

   - Frescele păstrate pe latura sudică a bisericii sunt Acatistul Maicii Domnului, Asediul Constantinopolului, Parabola Fiului risipitor (patru scene), Arborele lui Iesei etc. Arborele este încadrat de o parte și de alta de către chipurile a câte șapte filozofi din antichitate ca Platon, Aristotel și alții.

Fațada sudică - Clic pe imagini pentru a le mări - 

   - Pe fațada de vest, din pictura reprezentând Judecata de apoi, se mai pot observa și acum unele părți sub tencuiala aplicată în a doua jumătate a secolului trecut.

   - În interiorul bisericii se intră printr-un pridvor adăugat pe latura nordică în anul 1837. 

   - În pridvor, pe peretele de nord, deasupra portalului, se află pisania scrisă în limba slavonă și care are următorul text: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, să zidească biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfântului Mare Mucenic și Purtător de biruință Gheorghe și a început a zidi în anul 7022 (=1514) și nu a izbutit să o săvârșească, iar fiul său Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Țării Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a zidit de la ferestre în sus și a săvârșit-o în anul 7030 (=1522) a lunii noiembrie șase și a domniei sale al șaselea curgător și s-a sfințit de mâna Prea Sfințitului Mitropolit Chir Teoctist”.

   - Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). 

   - Ușa de intrare în pridvor are aspectul unui portal în stil gotic-moldovenesc, cu o ramă dreptunghiulară și patru rânduri de muluri terminate în arc frânt. 

   - Corpul de chilii a fost construit în secolul al XVIII-lea, iar reședința în 1894. În mănăstire se află depozitul de carte veche romanească al județului Suceava.

   - Sf.Ioan cel Nou de la Suceava este, după Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iași, unul dintre sfinții cei mai venerați în Moldova. Sf.Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut la începutul sec. al XIV-lea în orașul Trapezunt, din Asia Mica. Sfântul a trecut la Domnul la 2 iulie 1330. Moaștele sale au fost aduse prima oară la Suceava în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun.