Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)

MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI

ADRESA:  Sâmbăta de Sus, jud. Braşov, România

TELEFON: 0726.348.464 (centrala)   

FAX: 0372-871088;   0372.871.089 (Academia Sâmbăta -recepţie)

MAIL:  manastirea_brancoveanu@yahoo.com

ANUL ÎNFIINŢĂRII: începutul sec. al XVII-lea - Întrucât vechea inscripţie din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se cunoaşte prea bine anul ctitoriei, ceea ce a dat naştere la mai multe supoziţii.

CTITOR:  Constantin Brâncoveanu

HRAM: ,,Adormirea Maicii Domnului” (15 august), Izvorul Tămăduirii (prima vineri după Paşti -  săptămâna luminată -), ,,Sfinții Martiri Brâncoveni” (16 august)

CUM AJUNG: Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus) se află la o distanță de:  26 km de Făgăraș,  75 km de Sibiu,  86 km de Brașov,  90 km de Poiana Brașov,  145 km de Râmnicu Vâlcea,  205 km de Cluj-napoca,   252 km de București.
     Acces rutier: - pe DN1/A1 București - Ploiești - Sinaia - Predeal - Brașov - Codlea - Făgăraș - Sâmbăta de Jos, DJ105B Sâmbăta de Jos - Sâmbăta de Sus - Stațiunea Climaterică Sâmbăta - Mănăstirea Brâncoveanu;
                           - pe A1 București - Pitești, DN7 Pitești - RâmnicuVâlcea -Călimănești -Tălmaciu -DN1 - Avrig -Sâmbăta de Jos, DJ105B Sâmbăta de Jos -Sâmbăta de Sus -Stațiunea Climaterică Sâmbăta -Mănăstirea Brâncoveanu;
                          - pe A1 București - Pitești, DN7C Pitești - Curtea de Argeș - Transfăgărășan -DN1 Sâmbăta de Jos, DJ105B Sâmbăta de Jos - Sâmbăta de Sus - Stațiunea Climaterică Sâmbăta - Mănăstirea Brâncoveanu;
                     - pe DN1 Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Avrig - Sâmbăta de Jos, DJ105B - Sâmbăta de Sus  - Stațiunea Climaterică Sâmbăta - Mănăstirea Brâncoveanu.

      Acces feroviar: Se ajunge în gara Făgăraș de unde se pot lua curse spre Sâmbăta de Sus. 

 

CAZARE: Se găseşte cazare atât în cadrul mănăstirii cât şi în împrejurimi.

REPREZENTATIV: Între anii 1940 - 1949, aici a fost călugăr și apoi starețul mănăstirii Arsenie Boca.

                 La 1 aprilie 1953, intră în obștea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus părintele Teofil Părăian, devenind mai târziu duhovnicul mănăstirii.

                    Cea mai veche piesă a mănăstirii este fântâna Izvorul Tămăduirii, datată în sec. al XIV - lea. 

                     Mănăstirea este unul dintre cele mai importante centre de pictură pe sticlă din țară.

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus) se află la o distanță de: 28 km de Cetatea FĂGĂRAȘ, 67 km de Cetatea RUPEA, 80 km de Castelul BRAN, 81 km de Cetatea RÂȘNOV, 82 km de Peștera CETĂȚII (Fundata), 85 km de Schitul BRAN, 87 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 91 km de telecabina Poiana Brașov-Vf. Postăvaru,  98 km de Cetățuia BRAȘOVULUI .
   

DESCRIERE:

   - Clădită la poalele Munţilor Făgăraş, pe Valea râului Sâmbăta, Mănăstirea Brâncoveanu sau Mănăstirea “Sâmbăta” a devenit un important loc de pelerinaj şi de reculegere, în jurul căruia s-a dezvoltat uimitor complexul Sâmbăta de Sus.

   - Construcția acestei mănăstiri începe în sec al XVII-lea, când boierul Preda Brâncoveanu a înălțat prima biserică din lemn pe valea Sâmbetei. În același loc, în jurul anului 1696, Constantin Brâncoveanu, conducătorul Țării Românești între anii 1688 – 1714, a construit prima biserică din piatră. Aceasta a fost construită pentru a salva ortodoxismul românesc din calea distrugerilor puse la cale de habsburgii care, în anul 1683, cuceriseră Transilvania și voiau să impună catolicismul.  

           

   - În 1785, mănăstirea a fost parțial distrusă din ordinul generalului Bukow din Viena. Toate chiliile au fost rase de pe fața pământului iar călugării au fost obligați să părăsească mănăstirea. În următorii 140 de ani, mulți oameni de vază au încercat să reconstruiască mănăstirea. Onoarea de a fi al doilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu îi aparține Mitropolitului Th. D. Nicolae Bălan care a început lucrările de reconstrucție în 1926. Sfințirea mănăstirii a avut loc în 1946 , după război.

   - Noul şi modernul ansamblu mânăstiresc, având în mijloc bisericuţa brâncovenească - reuşită îmbinare a tradiţiei cu modernitatea, a vechiului cu noul, a istoriei cu actualitatea - se prezintă tuturor vizitatorilor ca o imagine din altă lume, ca un colţ de rai.

   - Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche. Arhitectura bisericii mănăstirii aparține în întregime stilului brâncovenesc, stil apărut la sfârșitul sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea în Țara Românească.                      

   - Turla bisericii este octogonală la exterior și cilindrică în interior. Piatra din exterior, chenarele decorative ale ușilor și ferestrelor, pilaștrii sculptați și panourile de piatră traforată din pridvorul bisericii dau un aspect unic acestei construcții.

   - Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărțit în altar, naos, pronaos și pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă și cuprinde scene din Vechiul Testament, precum și Judecata de apoi, Raiul și Iadul. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o ușă de lemn de stejar, fixată într-un ancadrament de piatră sculptată, iar deasupra ușii se află pisania săpată într-o placă de piatră.

   - Mai jos de biserică, la circa 50 de metri, Mitropolitul Nicolae Bălan a reconstruit și vechea clopotniță a mănăstirii, în forma inițială, unde până în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte) au fost adăpostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a căror greutate depășește 2.000 kg.

   - Al treilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu, Mitropolitul Antonie Plămădeală, ales în 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului, a rezidit din temelie incinta Mănăstirii Brâncoveanu. Lucrarea a început în anul 1985, când se împlineau 200 de ani de la distrugerea mănăstirii de către imperiul habsburgic. Sub îndrumarea sa directă, s-au făcut reparații capitale și s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească.

   - Împrejurul ei s-a ridicat din temelii incinta în stil brâncovenesc, în formă de patrulater, potrivit tradiției ortodoxe românești, compusă din două corpuri masive de clădiri cu două nivele – unul spre nord și altul spre sud; trei foișoare sculptate în piatră împodobesc incinta în exterior și interior. Corpul de clădiri așezat pe latura de nord cuprinde între altele, la parter, o trapeza încăpătoare, bucătăria și chilii, la etaj, casa brâncovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansardă muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticlă și lemn și obiecte de patrimoniu colecționate de Mitropolitul Antonie.           

   - După 208 ani de la dărâmarea ei în anul 1785, Mănăstirea Brâncoveanu a reînviat în ziua de duminică, 15 august 1993, la sărbătoarea ,,Adormirea Maicii Domnului”, când s-a sfințit biserica nouă ce poartă hramul ,,Sfinților Martiri Brâncoveni”, ca și întreaga mănăstire.

   - În lungul chiliilor se află paraclisul mănăstirii. Acesta este sculptat în motive brâncovenești, interiorul fiind decorat cu picturi neobizantine în frescă pe tavan și împodobit cu icoane pe sticlă și lemn.

   - Fântâna ,,Izvorul Tămăduirii”, atestată documentar din sec. al XVI-lea, este cea mai veche piesă din incinta mănăstirii, în jurul căreia, de-a lungul timpului, s-au petrecut și țesut multe întâmplări miraculoase și legende. Ea a fost restaurată mai întâi de Mitropolitul Nicolae Bălan, iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. Tot ca o lucrare de înnoire a Mănăstirii Brâncoveanu, se înscrie și renovarea și extinderea altarului din pădure, unde se săvârșesc slujbele religioase în aer liber.

   - Unul din obiectivele cultural-religioase care măresc strălucirea pe care o are Mănăstirea Brâncoveanu este și ,,Academia Sâmbăta - spiritualitate, cultură, artă, știință", care a fost inaugurată la hramul mănăstirii ,,Adormirea Maicii Domnului” din 15 august 2003.

   - Este vorba de o clădire cu aproximativ 70 de camere, respectiv 130 de locuri și un amfiteatru cu o capacitate de 150 locuri ce au ca scop să poată fi primiți, găzduiți și serviți oameni din afară, care în dorința lor de studiu și retragere să se poată bucura de condițiile oferite de mănăstire, de materialul științific necesar studiului pus la dispoziție.

   - În cimitirul din partea de vest a mănăstirii pot fi văzute locurile de veci ale ultimilor mitropoliți ai Transilvaniei cât și mormântul părintelui Teofil Părăian (3 martie 1929 – 29 octombrie 2009).

   - Parintele Teofil Părăian-Cuvânt Pentru Suflet -  http://www.youtube.com/watch?v=hNCO8WdODvQ

   

   - În spatele mănăstirii se află și un lac, cu o priveliște minunată către munții Făgăraș.

   - Astfel, frumuseţea edificiului este dublată de farmecul naturii, unde murmurul râului Sâmbăta se împleteşte cu şoapta de rugăciune a călugărilor, oferind astfel credincioşilor şi vizitatorilor care poposesc aici ceva din frumuseţea şi pacea raiului.

   - Poporul român, care ,,s-a născut creștin”, are prin această mănăstire, ca și prin celelalte foarte multe mănăstiri ortodoxe din România, cea mai trainică punte de legătură a tuturor românilor, de-o parte și de alta a Carpaților.