Mănăstirea Sinaia

MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI

ADRESA: Str. Mănăstirii nr.2, Sinaia, jud. Prahova, România

TELEFON:  244.314.917;  0740382764

CTITOR: Mihail Cantacuzino 

ANUL ÎNFIINŢĂRII: Biserica veche - între 1690 - 1695
                                      Biserica nouă - între 1843 - 1846
HRAM: ,,Sfânta Treime”- biserica mare, ,,Adormirea Maicii Domnului”(9 august) - biserica veche, ,,Schimbarea la Faţă” (6 august) - paraclisul

CUM AJUNG: Stațiunea Sinaia se află la o distanță de: 7 km de Bușteni, 20 km de Predeal, 40 km de Râșnov, 40 km de Brașov, 50 km de Bran, 51 km de Poiana Brașov, 59 km de Ploiești, 82 km de Cheia, 114 km de București.

     Acces rutier: - pe A1/DN1 București - Ploiești DN1 - Câmpina - Sinaia - Mănăstirea Sinaia;     
                           - pe DN1 Cluj-Napoca - Alba Iulia - Sibiu -Făgăraș -Brașov -Predeal -Sinaia -Mănăstirea Sinaia;

                           - pe DN7 București - Tărtășești, DN71 Tărtășești - Târgoviște - Sinaia - Mănăstirea Sinaia;

                           - pe  DN73A Râșnov - Predeal, DN1 Predeal - Sinaia - Mănăstirea Sinaia.                       

     Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Sinaia.

CAZARE: Sinaia, fiind o staţiune turistică, sunt posibilităţi de cazare variate, atât în ceea ce privesc condiţiile cât şi preţurile. E cel mai  bine să aveţi o rezervare făcută înainte de a porni la drum.

REPREZENTATIV: Mănăstirea Sinaia, veritabila ,,Catedrală a Bucegilor”, reprezintă cartea de identitate a oraşului, fiind prima construcţie din spaţiul actualei staţiuni. 

                      În curtea vechii mănăstiri se găseşte cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru al României în perioada Primului Război Mondial, şi care a avut un rol important în realizarea Unirii de la 1918. Acesta a cerut prin testament să fie îngropat la Sinaia.

ÎN APROPIERE:  Mănăstirea Sinaia se află la o distanță de:   1 km de Castelul PELEŞ,   9 km de Sinaia - COTA 1400 (auto),  9 km de  Castelul CANTACUZINO,  9 km de telecabina  BABELE-SFINXUL-Platoul Bucegi,  11 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI - Cota 1000,  11 km de Muzeul Cinegetic POSADA,  39 km de Cetatea RÂȘNOV, 40 km de Peștera CETĂȚII (Fundata), 46 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 48 km de Castelul BRAN, 50 km de telecabina Poiana Brașov-Vf. Postăvaru, 56 km de Schitul BRAN, 58 km de Cetatea țărănească PREJMER, 69 km de Salina SLĂNIC PRAHOVA, 72 km de Peștera DÂMBOVICIOARA, 78 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 80 km de   Mănăstirea CHEIA, 88 km de Mănăstirea Cetățuia NEGRU VODĂ,  88 km de Schitul DRAGOSLAVELE,  88 km de Mănăstirea SUZANA,  95 km de Mausoleul de la MATEIAȘ,  99 km de Mănăstirea NĂMĂIEȘTI.

DESCRIERE: 

BISERICA MARE (nouă)

            

  - La început Mănăstirea (cu biserica veche) a fost construită pentru a adăposti 12 călugări (după modelul Mântuitorului Iisus Hristos care şi-a ales 12 apostoli). De-a lungul anilor, obştea s-a tot înmulţit astfel încât a fost necesară construirea unei alte biserici mai mari şi a unor chilii suplimentare.                

   - „Biserica nouă”, cu hramul ,,Sfânta Treime” a fost ridicată într-o primă formă, mai modestă decât cea de astăzi, între anii 1842-1846, din fondurile mănăstirii. Deteriorată de mai multe ori, ea a fost reconstruită la iniţiativa regelui Carol I, între anii 1897-1903, după planurile arhitectului George Mândrea, ajungând la forma care se păstrează şi astăzi.

   - Aşezată în incinta nouă, pe latura de răsărit a vechii biserici, biserica mare domină maiestuos prin dimensiuni şi înfăţişare, lăsându-se admirată mai bine de un secol. Biserica mare a fost construită din piatră şi cărămidă între anii 1842-1846, prin stăruinţa călugărilor care trăiau aici.

   - Faţadele exterioare din cărămidă aparentă, cât şi chenarele ferestrelor şi uşilor împodobesc lăcaşul sfânt prin com­poziţia lor, prin sculptura fină, în piatra, prin chenarele înflorate împodobite cu motive vegetale şi geometrice. 

              

   - Un brâu de ceramică smălţuită de culoare verde, format din trei linii răsucite din loc în loc, înconjoară biserica şi poate fi interpretat ca simbolul unităţii Sfintei Treimi într-un singur Dumnezeu, dar şi ca simbol al celor trei principate româneşti: Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. 

   - Interiorul bisericii este divizat în trei părţi specifice locaşurilor de cult ortodoxe: pronaos, naos şi altar. 

   - Pictura iniţială a bisericii mari a fost executată de D. Catulescu. Acesta reuşeşte un nou stil în pictura bisericii mari: "stilul românesc". După lucrările de refacere efectuate (1898-1903), când se modifică planul architectonic al bisericii, este schimbat şi stilul picturii. Astfel, în 1903, anul resfinţirii bisericii, pictorul danez Aage Exner încheia lucrările de pictură în ulei, în stil neobizantin. Exner era unul dintre membrii echipei de restauratori veniţi în ţară în tim­pul regelui Carol I.

   - Atrag atenţia în mod deosebit tablourile votive din pronaos, care-i reprezintă pe: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian, cel care a resfinţit biserica în 1903; regele Carol I, reprezentat în costum de ofițer, mâna stângă sprijinind-o pe o coloană de piatră, căreia îi lipseşte un colţ (aluzie la regatul României, de unde lipseau Bucovina, Basarabia şi Transilvania). În partea opusă este pictată regina Elisabeta ţinând de mână pe principesa Maria, singurul copil al familiei regale, mort de timpuriu, iar în mâna stângă ţinând o carte (aluzie, poate, la "Evanghelia" cu miniaturi, scrisă de regină şi daruită Mănăstirii Curtea de Argeş). Ultimul personaj pictat în acest registru este spătarul Mihail Cantacuzino, ctitorul Mănastirii Sinaia.

   - Zidită din piatră din temelie, în anul 1892, în partea de miazăzi a noii incinte, clopotniţa este o construcţie monumentală, în formă de turn de secţiune pătrată. Turnul clopotniţei, sprijinit pe coloane de piatră, impresionează prin pietrăria îngrijită, realizată prin turnare. Învelitoarea clopotniţei este din aramă, datând din 1908 şi este frumos ornamentată cu motive geometrice. 

                

   - Sub cornişa clopotniţei sunt fixate în nişe 16 icoane realizate în moza­ic aurit de meşterul veneţian N. Candini, icoane care reprezintă chipul Mântuitorului Iisus Hristos, al Sfintei Fecioare Maria, al celor 12 Sfinţi Apostoli şi al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Stilul şi culorile vii alese pentru executarea acestor icoane oglindesc influenţa picturilor renascentiste în opera meşterului veneţian.

   - Turnul acestei clopotniţe adăposteşte clopotul Mănăstirii Colţea din Bucureşti, returnat şi adus la Sinaia în 1893, cântărind 1700 kg. Este vorba de clopotul pe care spătarul Minai Cantacuzino l-a dăruit Mănăstirii Colţea, o altă cti­torie a sa.                    

   - Corpul de clădire din partea de nord a fost construit din piatră şi lemn, între anii 1840-1842, de către stareţul Ioasaf şi serveşte ca spaţiu pentru chilii şi cancelaria mănăstirii. Corpul de clădire din partea de sud a incintei noi a fost construit în anul 1847, prin osteneala stareţului Paisie. Este o construcţie solidă şi impunătoare, zidită din piatră şi lemn, cu terasă pe latura sudica. La început, această clădire a servit ca loc de odihnă pentru pelerini, apoi ca adăpost pentru familia regală: aici au fost găzduiţi regele Carol I şi regina Elisabeta până la finalizarea lucrărilor de la Castelul Peleş (1883).

   - În 1895, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la întemeierea mănăstirii, s-a deschis pentru public muzeul Mănăstirii Sinaia, prima expoziţie de obiecte de cult din România. Acesta conţine prima Biblie tradusă şi tipărită în română, la Bucureşti, alături de o superbă colecţie de icoane. 

             

   - La Mănăstirea Sinaia se găsesc cinci tipuri de cruci. Prima este cea a lui Ştefan cel Mare (pe cupola bisericii vechi), a doua este crucea grecească ce are braţele egale (deasupra intrării în biserica mare), crucea latină care are braţele inegale (pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slavă de inspiraţie barocă, cu mai multe braţe orizontale (pe cupola centrală a marii biserici) şi soarele înscris într-o cruce latină (pe turnurile clopotniţei).

   - Noua biserică este construită într-un stil armonios, un stil arhitectural ce îmbină, atât în interior cât şi în exterior, vechiul stil moldovenesc cu elemente arhi­tecturale ale renaşterii brâncovenene. Ea devine astfel o construcţie-sinteză unică arhitecturală. 

BISERICA VECHE

   - Chiar şi acum, intrarea în curtea vechii mănăstiri se face printr-un gang boltit, lung de circa 6 m şi înalt de 2 m, deschis la jumătatea laturii de răsărit a patrulaterului incintei. Deasupra acestui gang era construit un turn de pază care servea şi drept clopotniţă.

        

   - Istoria spune că Spătarul Mihail Cantacuzino, fondatorul mănăstirii, însoţit de familia sa, a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte şi a ajuns cu această ocazia şi la Muntele Sinai, unde s-a rugat în Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Impresionat de cele vazute, s-a hotărât să se întoarcă în ţară şi să construiască în munţii româneşti o mănastire asemănătoare, care să fie închinată Sfintei Fecioare Maria. De aici i s-a tras şi numele de Mănăstirea Sinaia, nume preluat apoi de localitate.  Mănăstirea Sinaia este prima construcţie din aria actualei staţiuni, în jurul ei luând naştere, în timp, oraşul cu alcelaşi nume. 

         

   - Biserica a început a fi construită în anul 1690 şi a fost ter­minată în anul 1695. După cum se poate constata, lucrările au durat mult din cauza difi­cultaţilor impuse de acest loc greu accesibil. Transportul materialelor de construcţie, al alimentelor şi al apei în locuri atât de sălbatice şi de izolate, trebuie să fi fost foarte anevoios.

   - La data de 15 august 1695, avea loc târnosirea ctitoriei cantacuzine, la sfinţire luând parte însuşi voievodul Constantin Brâncoveanu şi mitropolitul Ţării Româneşti, Teodosie.

   - Vechea biserică a Mănăstirii Sinaia este construită în stil brâncovenesc, arhitectură caracteristică Țării Românești. Dimensiunile bisericii sunt relativ modeste.

   - Pictura din pridvor și naos este originală, realizată de pictorul preferat al Cantacuzinilor: Pârvu Mutu.

   - În curtea vechii mănăstiri se găseşte cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru al României în perioada Primului Război Mondial şi cel care a avut un rol important în realizarea Unirii de la 1918. Acesta a cerut prin testament să fie îngropat la Sinaia.

   - De departe, arhitectura  de tip brâncovenesc şi pictura originală fac din acest monument ortodox un loc ideal pentru observarea vechii culturi româneşti. Mănăstirea Sinaia este scoica sub blazonul căreia s-a şlefuit Perla Carpaţilor.