Peștera Dâmbovicioara

LOCALIZARE: În masivul Piatra Craiului, la 1 km N de satul Dâmbovicioara, jud. Argeş, România

LUNGIME: 555 m

TEMPERATURA: 10 - 12 °C (umiditate moderată)

CUM AJUNG:  Peștera Dâmbovicioara se află la o distanță de: 34 km de Bran, 46 km de Râșnov, 59 km de Brașov, 85 km de Pitești, 157 km de București (prin Târgoviște), 172 km de Sibiu, 242 km de Bacău.

  Acces rutier: - pe DN73 Câmpulung - PoduDâmboviței,DJ730 -Dâmbovicioara, DJ730A -Peștera Dâmbovicioara;

      - pe DN73 Brașov -Râșnov -Bran -PoduDâmboviței, DJ730 -Dâmbovicioara, DJ730A -Peștera Dâmbovicioara;

      - pe DN73 Râșnov - Bran -dreapta DJ730 spre Șirnea -Dâmbovicioara, DJ730A -Peștera Dâmbovicioara.

  Acces feroviar: Cele mai apropiate gări sunt cele din orașele Râșnov și Câmpulung.

 PROGRAM DE VIZITARE: - noiembrie - martie: orele 9⁰⁰-17⁰⁰ 

                                                 - aprilie - octombrie: orele 9⁰⁰-19⁰⁰

TARIFE: Bilet  - 7 lei - adulți

                          - 3 lei - elevi, studenți

               La intrarea în Cheile Dâmbovicioarei, se plătește o taxă de 2 lei/persoană.

CAZARE: Găsiți cazare în satul Dâmbovicioara sau în apropiere, zona fiind una preponderant turistică. De asemenea, e o zona foarte bună pentru amatorii de  camping.

REPREZENTATIV: Fiind situată într-o zonă cu circulaţie turistică a devenit, după Peştera Ialomiţei, una dintre cele mai vizitate peşteri din Muntenia. De asemenea, este unul dintre puţinele fenomene carstice surprinse într-un act artistic, acesta fiind imortalizat în tabloul ,,Peştera Dâmbovicioarei” de Nicolae Grigorescu.
           Traseul peşterii, destinat vizitatorilor, are 250 de metri, peştera nefiind amenajată în întregime. Dacă se doreşte acces în totalitate, trebuie depusă o cerere la primăria comunei Dâmbovicioara, prin care se solicită vizitarea întregii peșteri,  pe propria răspundere.

               Interiorul peșterii se leagă de exterior și printr-un horn înalt de 10m, care furnizează un slab curent de aer.

               Peştera era folosită înainte de anul 1579, localnicii ascunzându-se aici de cotropitori. 

ÎN APROPIERE: Peștera Dâmbovicioara se află la o distanță de: 16 km de Schitul DRAGOSLAVELE, 23 km de Mausoleul MATEIAȘ, 24 km de Castelul BRAN, 28 km de Mănăstirea NĂMĂIEȘTI, 29 km de Schitul BRAN, 37 km de Cetatea RÂȘNOV, 39 km de Peștera CETĂȚII (Fundata), 40 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana,  41 km de Mănăstirea Cetățuia NEGRU VODĂ,  48 km de telecabina Poiana Brașov -Vf. POSTĂVARU,   65 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 65 km de Castelul CANTACUZINO, 65 km de telecabina Babele-Sfinxul - Platoul BUCEGI, 69 km de Biserica fortificată Prejmer, 72 km de Mănăstirea SINAIA, 73 km de Castelul PELEŞ, 81  km de Sinaia-COTA1400 (auto), 82 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ, 82 km de Muzeul Cinegetic POSADA, 83 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-Cota 1000,  87 km de Curtea Domnească Târgoviște, 100 km de Cetatea FĂGĂRAȘ.

DESCRIERE: 

   - Drumul dintre satul Podu Dâmboviței (DJ730) și peşteră este fascinant. Sunt 5 km care, pentru amatorii mersului pe jos, pot oferi o experiență extrem de plăcută. Drumul urmează cursul pârâului Dâmbovicioara, străbătând Cheile Dâmbovicioarei, recunoscute pentru frumuseţea lor. 

   - Peștera s-a format prin acţiunea pârâului Dâmbovicioara, care a săpat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Peştera nu impresionează prin dimensiuni, ci prin amplasamentul ei într-o zonă superbă. 

   - Peștera Dâmbovicioara are o galerie unică, cu o lungime totală de 555 m. Deși această lungime este incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful și natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult.

 

   - Legenda spune de un sihastru care, vrăjit de frumuseţea acestor locuri, a ales peştera Dâmbovicioara drept locuinţă. Oamenii locului au păstrat, în amintirea pustnicului, denumiri ale formaţiunilor calcaroase care erau legate de viaţa şi activităţile acestuia, ca Salonul, Cuptoarele Pustnicului, Altarul, Patul, Hornurile sau Biblioteca. De asemenea, localnicii au denumit anumite formaţiuni calcaroase ale peşterii în funcţie de numele anumitor animale, printre care se numără Sala Liliecilor, Ţapul, Cerbul, Berbecul sau Bârlogul Ursului. 

Oseminte găsite în interiorul peșterii

Stalactite

   - Peștera Dâmbovicioara este o peșteră caldă, cu o temperatură de 10 - 12 °C și cu o umiditate moderată. Peștera este ,,uscată”, pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 metri, care furnizează un slab curent de aer.

   - Peștera Dâmbovicioara a fost intens poluată, încă de la jumătatea sec. al XIX-lea. Datorită sistemului de iluminare rudimentar, din torțe și lumânări și chiar focuri deschise, tavanul și pereții peșterii au fost afectați de fum. Această cauză a dus și la diminuarea faunei peșterii, 70% din fauna cavernicolă de nevertebrate a fost distrusă, iar efectivele speciilor de lilieci s-au diminuat considerabil. 

Spre final, galeria se îngustează

   - Dăunător a fost și iluminatul modern (în anul 1980 a fost electrificată) ce a dus la apariția unor specii de plante neobișnuite pentru ecosistemul de peșteră, în imediata apropiere a becurilor.

Capătul zonei accesibilă vizitatorilor, grilajul blochează accesul mai departe

   - Drumul continuă şi după peşteră, dar este neasfaltat. Găsiţi acolo destule locuri frumoase unde vă puteţi odihni pe malul apei.