Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă

MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI

ADRESA:  Com. Cetățeni, judetul Argeș, România

TELEFON:  0745.093.294  ;   0762.664.776

MAIL:  cetatuiamuscel@yahoo.com

ANUL ÎNFIINȚĂRII: sec. al XIII-lea  

CTITOR: Negru Vodă    

HRAM: Adormirea Maicii Domnului (15 august), Izvorul Tămăduirii (prima vineri după Paști)

MOAȘTE: Cuv. Ioanichie de la Muscel (26 iulie)

ICOANE  FĂCĂTOARE DE MINUNI:  Icoana Maicii Domnului

CUM AJUNG: Mănăstirea Cetățuia-Negru Vodă este situată pe șoseaua națională Câmpulung-Târgoviște-București, pe valea Dâmboviței, între satele Cetățeni și Cotenești. Mănăstirea se află la o distanță de: 20 km de Câmpulung, 45 km de Târgoviște, 60 km de Pitești, 76 km de Râșnov, 89 km de Brașov, 107 km de Râmnicu Vâlcea,  117 km de București.

    Acces rutier: - pe DN71 București - Târgoviște, DN72A Târgoviște - Cetățeni - baza stâncii (Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă);

           - pe DN73 Câmpulung - DN72A - Stoenești - Cotenești - baza stâncii (Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă);

         - pe DN73 Brașov - Râșnov - Rucăr - DN72A - Stoenești - Cotenești - baza stâncii (Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă);

           - pe DN73 Pitești, DN73D, DJ723, DN72A - Cetățeni - baza stâncii (Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă).

                      De la șoseaua principală, se urcă circa 850 metri, pe o potecă  îngustă, cu un grad nu foarte mare de dificultate, putând fi parcurs atât de copii cât și de persoanele mai în vârstă. După mai puțin de o oră, se ajunge la mănăstire.

       Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Câmpulung.

 

CAZARE: Mănăstirea dispune de 20 de locuri de cazare. Se poate găsi cazare și la pensiunile din zonă.
REPREZENTATIV: Mănăstirea este aşezată pe piscul unui munte, la altitudinea de 881 m.

                   Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă este singura biserică din România care deține atât un altar catolic cât și unul ortodox (biserica veche). 

                Mănăstirea se aseamănă foarte mult cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu a numit-o ,,Meteora României”, fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc. 
               Tradiția locului spune că, pe culmea abruptă de piatră, a existat o cetate de rezistență de pe vremea ocupației romane. Se crede că Zamolxe însuși vizita periodic aceste meleaguri, unde își găsiseră sălaș, în peșterile din stânca muntelui, monahii daci (s-au descoperit unele rămășițe dacice în zona mănăstirii).
                   Cetatea ar fi fost loc de refugiu pentru legendarul domn al Țării Românești Negru Vodă, care avea aici o peștera de taină numită până astăzi "Peștera lui Negru Voda". De la această cetate și-au luat numele atât muntele cât și satul de la poalele lui. 
                 Pe lângă Negru Vodă, în acest loc, și-au mai găsit refugiul și liniştea în rugăciune, Vladislav Vlaicu, Vlad Țepeş, Mihai Viteazu, Matei Basarab în 1634, Constantin Brâncoveanu în 1690 (din a cărui poruncă s-a pictat cel de al doilea strat în biserica din stâncă), Constantin Cantacuzino în 1775 și Carol I al României. 

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Cetățuia - Negu Vodă se află la o distanță de: 15 km de Mănăstirea NĂMĂIEȘTI, 18 km de Mausoleul de la MATEIAȘ, 26 km de Schitul DRAGOSLAVELE, 41 km de Peștera DÂMBOVICIOARA, 46 km   de Curtea Domnească Târgoviște, 57 km de Castelul BRAN, 68 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ, 70 km de Schitul BRAN,   77 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-Cota 1000, 78 km de Cetatea RÂȘNOV, 80 km de Peștera CETĂȚII (Fundata), 88 km de *Mănăstirea SINAIA, 90 km   de *Castelul PELEŞ, 92 km de *Muzeul Cinegetic POSADA, 94 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 96 km de *Castelul CANTACUZINO, 96 km de telecabina *Babele-Sfinxul-Platoul BUCEGI,  97 km de *Sinaia-COTA 1400 (auto). 

       * prin Moroieni

DESCRIERE: 

   - În timp ce în alte locuri (Munții Buzăului) bisericile rupestre pot fi reconstituite doar prin presupuneri, având la bază puține date materiale, aici, în Muscel, există un grup de biserici rupestre care și-au menținut până astăzi funcția de ,,Altar al Domnului”. Situate într-un fel de “triunghi tainic”, aceste biserici sunt: Mănăstirea Corbii de Piatră, Mănăstirea NĂMĂIEȘTI și Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă.
   - Cele trei biserici alcătuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 de kilometri.

   - Drumul de la șosea se continua trecând un pod, după care ești întâmpinat de niște stânci impresionante, parcă gata să se prăvale peste tine. Drumul șerpuiește urcând, printre bolovani și rădăcini. 

   - Escaladarea nu e ușoară, dar nici de netrecut. Poteca ce urcă pieptiș și nu poate fi străbătută decât cu piciorul sau de vreun asin. Serpentinele sunt scurte, unele destul de abrupte, la cotul cărora găsim câte un loc de odihnă, o bancă încropită din bârne de lemn, străjuită de câte-o cruce sau troiță. 

   - Cele 14 cruci sunt închinate celor 14 pe care le-a făcut Mântuitorul pe drumul Golgotei. 

   - Cea mai populară stâncă este cea situată pe poteca ce urcă la mănăstire, la cca. 100 de metri mai jos de aceasta. În vârful ei se află o cruce de piatră, despre care se spune că ar fi fost pusă acolo de însuși Negru Vodă. La bază, parcă cioplită de mâna omului, dar care s-a dovedit a nu avea nicio urmă de daltă, se află o lespede aproape plană, cunoscută sub numele de ”masa lui Mihai Viteazul”. S-a dovedit de către izvoarele istorice că, la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă și-au găsit vremelnic refugiul și liniștea o întreagă pleiadă de domni români, printre care și primul unificator al neamului românesc. În memoria trecerii marelui domnitor, sub cruce se află o placă comemorativă ce evocă acest eveniment.

   - După puțin peste o jumătate de oră de urcat, biserica nouă a mănăstirii începe să se ivească înaintea noastră, dându-ne de veste că aproape am ajuns la destinație.

   - În incinta mănăstirii se află două biserici: biserica veche și biserica nouă.

  - Biserica veche este lungă de 12 metri, lată de 4 metri, înaltă de peste 3 metri și se află într-o peșteră naturală. Clopotnița este din lemn și se află construită deasupra bisericii din piatră. Acestă așezare este una dintre cele mai vechi așezări sihaste din țară, fapt confirmat de atestările documentare sau literare din sec. al XIII-lea.

   - Amenajată într-o peșteră naturală, este una dintre cele trei biserici rupestre amintite mai sus. Aceasta este constituită din două încăperi separate printr-un perete natural. Într-una dintre ele, care acum este pronaos, se află scobit în peretele dinspre vest altarul catolic al Doamnei Marghita, soția lui Negru Vodă.

   - În cealaltă parte a peșterii,  se află biserica propriu-zisă, împărțită printr-un zid de cărămidă și piatră, ce constituie tâmpla altarului cu trei uși înguste. În altar, proscomidiarul este amenajat chiar pe stâncă.

   - Între sărbătorile creștine ,,Izvorul Tămăduirii” și ,,Adormirea Maicii Domnului”, dintr-unul din pereții de piatră ai sfântului altar, izvorăște neîncetat un șuvoi de apă tămăduitoare. În intervalul de timp dintre cele două sărbători, acest bazinaș este în permanență plin cu apă sfântă, ce a vindecat pe mulți credincioși.  Cel de-al doilea hram al bisericii, ,,Izvorul Tămăduirii”, adăugat în anul 1918, a fost ales datorită acestui fapt.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

   - Biserica rupestra păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu, în anul 1922. Când acesta a înlăturat stratul de pictură făcut în anul 1859, pe peretele de apus, deasupra ușii de intrare în naos, pe partea stângă, au ieșit la lumină chipurile ctitorilor locașului: Alexandru Voievod și Radu Negru Voievod. Cel de-al treilea strat de pictură se presupune că datează din anul 1760, autorul fiind anonim.

   - Biserica nouă este construită din lemn, în stil maramureșean, pe o fundație de piatră. 

Valea Dâmboviței  - imagine din pridvorul bisericii

Biserica Nouă - catapeteasmă

   - Într-o peștera din apropierea bisericii, s-au găsit, într-un sicriu, moaştele Cuviosului Ioanichie Schimonahul, la 1638. Trupul acestuia era așezat într-o scobitură de piatră, în formă de mormânt, iar deasupra, pe perete, era scris în piatră: ,,Ioanichie Schimonah 1638”. 

   - Moaștele Cuviosului Ioanichie Schimonahul au fost mutate, cu mare evlavie, în biserica mănăstirii noi. Acestea sunt singurele moaște întregi ale unui sfânt cuvios român din sec. al XVII-lea, păstrate până în zilele noastre.

   -  În spatele bisericii rupestre, la câteva zeci de metri, se află Peștera Moșului. Se bănuiește că, încă din timpul dacilor, acesta a fost un loc de rugăciune și meditație al Marelui Preot. 

   - În acest mic paraclis în stâncă, și-au nevoit ființa multe generații de sfinți părinți, cei despre a căror existență vorbesc numeroasele desene rupestre lăsate de ei în pereții de stâncă ai paraclisului. 

Imagini din interiorul Peșterii Moșului

   - Lăsând ,,Peșterea Moșului" în urmă, dăm peste silueta ,,Cavalerului Trac”. Celebrul ,,Cavaler Trac” avea un cult răspândit din Carpați, până la Marea Mediterană. (Cavalerul trac era un tânăr zeu al tracilor balcanici și danubieni, reprezentat călare pe cal, adesea în împrejurări cinegetice).

   - Pe o altă stâncă, deasupra mănăstirii, stă de strajă o cruce mare de lemn, Crucea Dorințelor. Pe ea atârnă diferite eșarfe sau alte lucruri, lăsate de persoanele care își pun încrezători o dorință. La baza crucii, se văd urmele paşilor imprimaţi în stânca din vârful muntelui, despre care se spune că ar aparţine legendarului domnitor Negru Vodă şi membrilor familiei lui. Aceștia s-au rugat cu atâta sârg încât s-a topit piatra sub tălpile lor.

   - În stâncile din jur sunt numeroase peșteri fie naturale, fie săpate de sihaștrii vremii. Aceste peșteri se pot vedea la capul drumului. Tot de acolo putem admira o panoramă a muntelui, satului Cetățuia, a întregii văi a Dâmboviței.

Valea Dâmboviței 

   - Precum pasărea Phoenix, renăscând mereu din propria-i cenuşă, aşa şi Cetăţuia a scuturat praful trecutului, colbul timpului, reînflorind prin mireasma rugăciunilor ce se înalţau din nou.

   - După vizita la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, Gala Galaction spunea: ,,Ne împresoară trecutul, ne împresoară umbrele celor ce îngenunchiau în Cetăţuie, ce tăiau calea şi viaţa inamicului intrat în valea aceasta. Ne împresoară gândurile, nesiguranţele şi temerile ceasului de faţă”.