Peștera Polovragi

LOCALIZARE: com. Polovragi, jud. Gorj, România

VECHIME: 7 milioane de ani (unii susţin mult mai mult), găsindu-se aici picturi rupestre şi scriere cuneiformă.

LUNGIME: Oficial, are lungimea de aproximativ 10 kilometri, din care primii 800m sunt iluminţi electric. Cu toate acestea, s-ar părea că lungimea sa reală este de 27 km, având ieşirea pe cealaltă parte a munţilor.

ALTITUDINE: Situată la 670 m altitudine şi 20 m faţă de talvegul râului                                   

TEMPERATURA: 9-10⁰C – constantă

CUM AJUNG: Peștera Polovragi se află la o distanță de:  24 km de Horezu, 55 km de Târgu Jiu, 68 km de Râmnicu Vâlcea, 102 km de Curtea de Argeș, 112 km de Craiova, 124 km de Pitești, 164 km de Sibiu, 233 km de Brașov, 234 km de București.

      Acces rutier: - pe DN7 Sibiu - Rm.Vâlcea, DN67 Rm.Vâlcea - Horezu - Milostea - dreapta DJ655 - Polovragi - Mănăstirea Polovragi - Peștera Polovragi;

                    - pe DN7 Bucureşti(A1) -Piteşti -Rm.Vâlcea, DN67 Rm.Vâlcea -Horezu -Milostea -dreapta DJ655 - Polovragi - Mănăstirea Polovragi - Peștera Polovragi;

                      - pe DN67 Tg. Jiu -Bumbești -stânga DJ655 -Polovragi -Mănăstirea Polovragi -Peștera Polovragi.

PROGRAM DE VIZITĂ : zilnic 10⁰⁰ - 18⁰⁰, LUNI – închis.  Conform Regulamentului de Funcţionare al rezervaţiei turistice din Peştera Polovragi, pentru protecţia vizitatorilor dar şi a coloniei de lilieci aflată în profundă hibernare, între: 05 DECEMBRIE - 1 MARTIE, în fiecare an, peştera este închisă pentru turişti.

TARIFE: Bilet intrare - 5 lei  - adulți 
                                    - 2 lei, elevi şi studenţi 
                Taxă foto - 5 lei

REPREZENTATIV: Peştera Polovragi este cea mai mare şi mai interesantă cavitate din întregul areal al Munţilor Parâng şi Căpăţânii. Pe versantul alăturat, dincolo de râpă, se află Peştera Muierilor.

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Polovragi se află la: 1 km de Mănăstirea POLOVRAGI, 29 km de  Mănăstirea HOREZU,  37 km de Mănăstirea BISTRIŢA-Vâlcea, 42 km de Mănăstirea ARNOTA, 51 km de Mănăstirea DINTR-UN LEMN, 53 km de Mănăstirea SURPATELE, 54 km de Mănăstirea GOVORA, 56 km de Ansamblul C. BRÂNCUȘI - Tg. Jiu, 59 km de Salina OCNELE MARI,  87 km de Schitul OSTROV,  91 km de Mănăstirea COZIA,  94 km de Mănăstirea TURNU.

DESCRIERE: 

   - Cheile Oltetului, situate în judetul Gorj, se întind pe o distanţă de 2 km. Formaţiunile calcaroase au permis râului Olteţ şi afluenţilor săi să sape în stâncă, astfel încât se pot observa mai multe peşteri, multe dintre ele inaccesibile. Cea mai mare şi mai spectaculoasă este Peştera Polovragi sau Peştera lui Pahonie.

   - Intrarea în peşteră este creată artificial, fiind distrus peretele vestic. În anii ’60 a fost decisă această măsură, pentru ca înainte se intra printr-o gaură destul de micuţă şi apoi se cobora pe frânghie până la culoarul principal.

   - Cei 800 de metri de galerie vizitabilă (din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din amonte către aval) reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare și, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porțiunea inaccesibilă publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezintă o încărcătură emoțională de excepție deoarece, fiind cea mai accesibilă porțiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct.

   - Se spune că peştera comunica printr-o galerie cu cetatea dacică aflată la peste 300 m deasupra acesteia şi că pe aici dacii reuşeau să se facă nevăzuţi pentru ca apoi să apară în altă parte, îngrozindu-şi astfel duşmanii.  În această peşteră s-au găsit vase de ceramică, dar şi vase pentru topitul bronzului din perioada dacică, fapt ce atestă că locul era cunoscut de aceştia. De asemenea, se spune că aici ar fi trăit Zamolxe, zeul dac. Exista o formaţiune care este considerată a fi tronul lui Zamolxe. Din punct de vedere al corespondenţei cu fosta cetate dacică „Cetăţuia” de la suprafaţă, la o înălţime de peste 300 m, scaunul lui Zamolxe se află exact sub aceasta. 

   - Locul ascezei călugărilor ( 1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugărul Pahomie, pictură în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morții. Pahomie este primul preot călugar, un deschizător de drumuri, care ar fi cercetat muntele până a găsit locul propice pentru a se adăposti, apoi această peştera a constituit adăpost pentru călugări şi pustnici în vremurile grele. Aici a fost primul loc unde a stat, după care a plecat la Olăneşti. În anul 1520 s-a construit Schitul lui Pahomie de la Olăneşti. 

   - Apa, care picură în continuu de pe tavanul peşterii, formează stalactite şi stalacmite, iar argila pe care călcăm e deseori alunecoasă.

   - Hazardul şi timpul au dus şi la apariția altor formațiuni calcaroase bizare, care au primit apoi nume poetice: Sala Piticilor şi Alba ca Zăpada, Pitonul, Delfinul Gripat, Papagalul, Sectorul Ogivelor, Culoarul Stâlpilor etc.

   - De-a lungul timpului se crede că aici s-au adăpostit mai multe personalităţi în perioade dificile şi de aceea există legende privind comori ce ar fi ascunse în peşteră. Prin zonă s-ar părea că s-a ascuns şi Iancu Jianu, una din peşterile din apropiere purtându-i numele. Legenda spune că există un blestem al peşterii care îi împiedica pe căutătorii de comori să avanseze în interiorul acesteia. Se mai spune şi că uneori se văd lumini din peştera ca şi cum aceasta ar fi luat foc, dar ca în momentul în care oamenii ajungeau acolo nu găseau nimic ars.

   - Printre atracţiile sale se numără şi Izvorul Speranţelor, care are apa potabilă de băut, rece şi care nu seacă niciodată, nici în zilele cele mai toride de vară. Se spune că însuşi călugărul Pahomie ar fi amenajat mica fântână care colectează apa Izvorului. Lângă izvor, ne atrag atenţia două formaţiuni ce seamănă izbitor de mult cu Maica Domnului cu pruncul în braţe, motiv pentru care vizitatorii chiar au adus iconiţe pentru a fi mai clară asemănarea şi pentru cei care vor vizita peştera. 

   - Peștera găzduiește o colonie de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul Microchiroptera, numit popular liliacul cu potcoavă grație formei de potcoavă a pliului ce le înconjoară nasul. Ca o curiozitate, din cauza acestor lilieci a fost nevoie sa se schimbe sistemul de iluminare, acum fiind prezente becuri reci, care nu modifica temperatura constanta (de 10 grade) a peșterii. 

   - Dacă în perioada de maternitate liliecii își pot apăra cu o discreție demnă de invidiat dreptul la viață, furișându-se în culoare inaccesibile privirii omului, pentru a-și alăpta în tihnă puii, în perioada de hibernare sunt mult mai vulnerabili deoarece, pentru gruparea coloniei într-un ciorchine uriaș, au nevoie de tavanul larg al galeriei vizitabile. Pentru asta, în perioada 05 decembrie - 1 martie, în fiecare an, peştera este închisă pentru turişti.

  - Ca o concluzie, peştera e o frumuseţe iar Cheile Olteţului, unice în România, chiar merită văzute. Dacă treceţi prin zonă, nu ezitaţi să vă încântaţi ochii şi sufletul cu încă o creaţie de excepţie a naturii, creaţie ce poartă numele de Peştera Polovragi.