Mănăstirea Putna

MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI

ADRESA: Putna, jud. Suceava, România

TELEFON: (+4) 0230.414.055

CTITOR: Ştefan cel Mare

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1466 - 1469
HRAM : ,,Adormirea Maicii Domnului” ( 15 august)

CUM AJUNG: Mănăstirea Putna se află la o distanță de: 30 km de Rădăuți, 66 km de Suceava, 68 km de Gura Humorului, 89 km de Câmpulung Moldovenesc, 122 km de Târgu Neamț, 127 km de Vatra Dornei.

      Acces rutier: - pe DN2E - Fălticeni - Păltinoasa - Marginea - Vicovu de Jos - DN2H - Mănăstirea Putna;
                          - pe DN17A Câmpulung - Vatra Moldoviței - Sucevița - Marginea, DN2E Marginea - Vicovu de Jos, DN2H - Mănăstirea Putna;
                            - pe DN2 București - Buzău - Focșani - Bacău - Roman - Fălticeni - Suceava, DN2H -Rădăuți - Vicovu de Jos, DN2H - Mănăstirea Putna.
    Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din localitatea Putna. De aici se pot lua mai departe autobuze până la porțile mănăstirii.         

CAZARE: În incinta Mănăstirii Putna sunt posibilităţi de cazare:

           1. Camere cu 2 paturi şi grup sanitar propriu. Pentru informaţii - e-mail: arhondaric@putna.ro sau la telefon (004) 0230.414.288 sau (004) 0756.639.606 (părintele Isaac), între orele 9.00 - 19.00, de luni până sâmbătă.

          2. Camere cu mai multe locuri (de la 5 până la 28). Pentru informaţii - email: arhondaric@putna.ro sau la telefon (004) 0754.034.442 (părintele Ieremia), între 9.00 - 19.00, de luni până sâmbătă.

                       De asemenea, în localitatea Putna sunt pensiuni unde găsiţi cazare la preţuri accesibile.

REPREZENTATIV: În interiorul Mănăstirii Putna, se află mormântul domnitorului Ştefan cel Mare, precum şi a altor membri ai familiei sale. 

               Este unul din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice româneşti. A fost supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.Eminescu).
ÎN APROPIERE:  Mănăstirea Putna se află la o distanță de: 37 km de Mănăstirea SUCEVIŢA, 53 km de Salina CACICA,  57  km  de  Mănăstirea HUMORULUI,   69 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava,   69 km de Mănăstirea MOLDOVIŢA,   75 km de Mănăstirea VORONEŢ .

DESCRIERE:

   - Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter şi etaj, pe a cărui faţadă estică se află stema Moldovei, datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757, în vremea domnitorului Constantin Racoviţă, mărturie şi stema de pe faţada de vest în care apar reunite stemele Moldovei şi ale Ţării Româneşti. 
  - Deoarece poetul Mihai Emincu, Ioan Slavici şi alţi participanţi la Marea sărbătoare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, această construcţie se numeşte „Turnul Eminescu“. 

   - Tot pe latura de est este situat şi Turnul Clopotniţei. 

   - La data de 4 iulie 1466, Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt alege locul pe care va fi zidită Biserica Mănăstirii Putna, tragând cu arcul de pe Dealul Crucii. Şase zile mai târziu, la 10 iulie 1466, conform Letopiseţelor putnene, se începe zidirea Bisericii Mănăstirii Putna, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”. Ea va fi terminată în anul 1469. 

   - În data de 3 septembrie 1470, are loc sfinţirea Mănăstirii Putna, ceremonie întârziată de campania contra tătarilor, terminată cu victoria de la Lipnic, pe Nistru. La data de 1 mai 1481, se finalizează lucrările de zidire a clădirilor din incintă şi a zidurilor de apărare.

   - Biserica era neobişnuit de mare pentru vremea sa, dar ea a fost construită pentru a fi loc de înmormântate pentru domnitor, familia acestuia şi succesori. Pereţii  subţiri  sunt  făcuţi  din  blocuri masive de piatră şi 12 stâlpi sprijină pereţii. În construcţia originală, aceştia erau doar 6 şi alţi 6 au fost adăugaţi în timpul secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea.

   - Deşi biserica actuală urmează planul edificiului unei biserici moldoveneşti tipice din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, ea are multe particularităţi arhitecturale şi decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Pereţii exteriori nu mai au faţadele netede din timpurile anterioare, ci două rânduri de arcade nelustruite înconjoară clădirea, cele mici deasupra frânghiei întoarse din piatră, iar cele înalte dedesubtul ei.

   - De asemenea, turla diferă de cele tradiţionale, ea având două etaje. În partea inferioară, octagonală, se află câte o ferestruică pe fiecare latură cu câte un pilastru în stil baroc răsucit între ele.

   - Ferestrele înalte ale exonartexului, trei pe faţada vestică şi câte una pe cea nordică şi cea sudică, urmează forma şi mărimea arcadelor mate şi înalte. Părţile lor superioare sunt decorate cu motive decorative complexe din piatră gravată. 

   - Toate celelalte ferestre sunt mult mai mici, cu bolte ascuţite şi cu chenare pătrate din piatră sculptată. De obicei, era câte o fereastră pe fiecare absidă, dar aici sunt câte trei ferestre pentru fiecare absidă, o altă influenţă târzie.

   - Din fortificaţiile mănăstirii lui Ştefan cel Mare a rămas Turnul Tezaurului pe latura vestică şi pisania turnului clopotniţă în est. Turnul Tezaurului are 2 etaje, cu o terasă închinsă cu un parapet crenelat, descoperit, care a fost mai apoi acoperit cu un acoperiş ascuţit. Lumina pătrunde prin ferestre înguste, decorate cu chenare din piatră cioplită în maniera laică ce aminteşte de goticul târziu.

   - Pe latura sudică a incintei se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusă de habsburgi. 

   - Paraclisul mănăstirii, aşezat în partea vestică a incintei, cu hramul ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", este construit de mitropolitul Iacov Putneanul, în anul 1759, pe locul vechiului turn clopotniţă deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spaţii.

   - Muzeul mănăstirii, reamenajat în anii 1976 şi 2004, se află tot în partea de vest a incintei, alături de Paraclis. Este poate cel mai bogat şi valoros din ţară, păstrând multe obiecte de la Ştefan cel Mare. Aici se păstrează o parte din tezaurul artistic şi istoric al mănăstirii, constând în manuscrise şi broderii realizate în atelierele mănăstirii, cărţi de cult şi de învăţătură, odoare bisericeşti, obiecte din ceramică, etc.

   - Concepută ca o necropolă domnească, biserica Mănăstirii Putna adă­posteşte 14 morminte ale familiei Muşatinilor (dintre care trei voievodale), începând cu Ştefan cel Mare şi continuând cu familia şi  urmaşii săi până la Petru Rareş". Ştefan Voievod, care a domnit în Ţara Moldovei 47 de ani şi trei luni, a trecut la veşnicele lăcaşuri în anul 7012 (1504), luna iulie, în ziua a doua, marţi, la ceasul al patrulea din zi - ora 10." 

   - Lespedea funerară este decorată cu 4 medalioane în formă de inimă şi capul de bour. 

   - "Om ales de Dumnezeu", apărător al dreptei credinţe, "ocrotitorul celor năpăstuiţi", "neînfricat ostaş al lui Hristos", marele Voievod a fost şi rămâne în conştiinţa poporului ca "părinte al neamului românesc".

                 

   - Prima obşte a fost formată în anul 1466, din călugări aduşi de la Mănăstirea Neamţ. De atunci şi până în prezent, viaţa monarhală s-a desfăşurat fără întrerupere, în pofida ocupaţiei străine şi a prigoanei comuniste.

           
   - Pentru români, Mănăstirea Putna nu reprezintă numai rugăciune, artă sau cultura, ci şi o pagina din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogălniceanu trezesc şi astăzi amintirea marii serbări de la Putna (14-16 august 1871) ocazionată de împlinirea a 400 de ani de la sfinţirea bisericii mănăstirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: "Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc ăi din mormântul lui Ştefan altar al conştiinţei naţionale".

- La data de 15 mai 1918, Consiliul Naţional Român din Bucovina proclamă reintegrarea Bucovinei în componenţa României, iar în 1966, la recomandarea UNESCO, împlinirea a 500 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna se celebrează pe plan mondial.