Mănăstirea Arnota

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: com. Costeşti, sat Bistriţa, jud. Vâlcea, România

TELEFON: 0745.303.138

CTITOR: Matei Basarab

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1634
HRAM:  Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril 

CUM AJUNG: Lăcaşul mănăstiresc se află pe un versant de munte. Odată ajunși la Mănăstirea BISTRIŢA, se merge mai departe pe un drum neasfaltat (6 km), trecând printr-o carieră de piatră. Mănăstirea Arnota este situată la:  17 km de Horezu,  48 km de Râmnicu Vâlcea,  82 km de Curtea de Argeș,  85 km de Târgu-Jiu,  104 km de Pitești,  145 km de Sibiu,  215 km de București.

     Acces rutier - pe A1 București -Pitești, DN7 Pitești -Râmnicu Vâlcea, DN67 Râmnicu Vâlcea -DJ646 -Costești - Bistrița - Mănăstirea Arnota;
                          - pe DN65C Craiova - Horezu, DN67 Horezu - DJ646 - Bistrița - Mănăstirea Arnota;
                          - pe DN67 Drobeta-Turnu Severin -Motru -Tg.Jiu -Horezu -DJ646 -Bistrița - Mănăstirea Arnota;
                          - pe DN7 Sibiu -Râmnicu Vâlcea, DN67 Râmnicu Vâlcea -DJ646 -Bistrița -Mănăstirea Arnota.
   Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Horezu. De aici există autobuze spre Mănăstirea BISTRIŢA  și Mănăstirea Arnota.

CAZARE: În cadrul mănăstirii Arnota sunt 30 de locuri de cazare. Alte posibilităţi de cazare sunt la   Mănăstirea BISTRIŢA  (6 km), la pensiunile din Costeşti sau în Râmnicu Vâlcea.

REPREZENTATIV: Mănăstirea Arnota se află la cota 820m pe Muntele Căpăţânii.

                În pronaosul bisericii actuale se află mormântul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, îngropat mai întâi la Târgovişte şi adus apoi la Arnota, şi mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul, înmormântat în anul 1604 la Alba-Iulia, rămăşitele lui pământeşti fiind aduse la Arnota în 1648.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Arnota se află la o distanță de: 6 km de Mănăstirea BISTRIŢA , 18 km de Mănăstirea HOREZU (HUREZI), 32 km de Mănăstirea DINTR-UN LEMN, 33 km de Mănăstirea SURPATELE, 35 km de Mănăstirea GOVORA, 40 km de Salina OCNELE MARI, 41 km de Mănăstirea POLOVRAGI,  42 km de Peștera POLOVRAGI,  68 km de Schitul OSTROV,  72 km de Mănăstirea COZIA,  75 km de Mănăstirea TURNU, 85 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ, 85 km de Ansamblul C. BRÂNCUȘI - Tg. Jiu.

DESCRIERE:

   - Legenda spune că, după o luptă grea cu turcii pe care nu a putut-o câştiga, fiind urmărit de aceştia, Matei Vodă s-a retras în plaiurile Vâlcei, în Munţii Arnotei, refugiindu-se în rogozul unui lac cu răchită.

   - Aşa începe aici Matei Vodă zidirea Bisericii de la Arnota, la începutul domniei sale, închinându-o "Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil".

   - Matei Basarab a ridicat în jurul bisericii şi clădiri pentru călugări, precum şi clopotniţa la intrarea în incintă, încadrată şi ea de alte clădiri.                 

   - Biserica mănăstirii a fost ridicată, din temelii, între anii 1633-1636, ani în care Mănăstirea Arnota apare şi în documente (11 iulie 1636).

   - Zidită în stil bizantin, cu temelia din cărămidă presată, la vremea când încă se conturau trăsăturile stilului muntenesc, biserica mică (având 14,10 metri lungime, 3,50 metri lăţime în altar și 5,63 metri în abside) este armonios proporţionată. 

  -  Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripţie în limba slavonă, în care se spune astfel: ”Aceste uşi le-a facut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Ele păstrează pictura originală ”dreasă” sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul pe care tot el îl adăugase. Din păcate, pictură nu a rezistat până astăzi. 

           

   - Catapeteasma este reconstruită de Constantin Brâncoveanu, devenind astfel o adevărată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc.

   - Fresca, atribuită zugravului Stroe din Târgovişte (anul 1644), prezintă trăsăturile caracteristice picturii de la sfârşitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre şi concentrate, conturarea siluetelor prin câteva tuse de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenuşiu, alături de roşul grenat, dinamic vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brâncovenească.

   - În pronaos sunt pictaţi domnitorul Matei Basarab cu soţia sa Elena ţinând în mâini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatăl lui Matei Basarab, Preda vel spatar cu soţia sa Stanca şi fiul lor, tatal lui Constantin Brâncoveanu.

                     

   - Practic, întreg muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar, exploatările începând în anii 1960. Deoarece calcarul se extrage prin dinamitarea muntelui, mănăstirea, cu o valoare de patrimoniu extrem de mare, a avut de suferit. Exploziile au dus la fisurarea zidurilor şi, implicit, la distrugerea frescelor şi a picturilor interioare şi exterioare.  În prezent, mănăstirea este susţinută de schele interioare, pentru a nu se prăbuşi în capul preoţilor. Dacă nu se intervine în cel mai scurt timp, acest monument cuprins în patrimoniul naţional s-ar putea prăbuşi. Ceea ce nu au reuşit patru secole, s-ar putea întâmpla din cauza inconştienţei industriaşilor.

   - Mormântul lui Matei Basarab, cizelat în marmură albă, este opera sculptorului Elias Nicolai (1658-1659), cel mai reprezentativ artist al secolului al XVII-lea din Transilvania, un reper de mare importanţă în evoluţia sculpturii româneşti în piatră.

   - Inițial mănăstire de călugări, din anul 1999 Mănăstirea Arnota se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistriţa.

                       
   - La poalele Munților Buila, dar destul de sus ca să se rupă de agitația din satele de jos, mănăstirea domină dealurile vâlcene și te lasă să te bucuri de o priveliște absolut impresionantă, atât spre sud cât și spre nord, spre culmile Căpăţânii.

   - Prin arhitectura, pictura şi sculptura sa, Mănăstirea Arnota poate fi considerată un important monument istoric şi de artă religioasă din ţară, fapt pentru care, oricine ajunge prin partea locului vizitând Mănăstirea Hurez sau Mănăstirea Bistriţa este îndemnat să se încumete să urce muntele, pentru a cunoaşte şi această bijuterie a Ortodoxiei româneşti.