Mănăstirea Cheia

MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI

ADRESA: Stațiunea Cheia, com. Măneciu, jud. Prahova, România

TELEFON:  0724545432 ;  0244294135

CTITOR: eg. Damaschin şi Justin Bârsan

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1835
HRAM: ,,Sf. Treime”- biserica mare
              ,,Adormirea Maicii Domnului”- paraclisul mănăstirii

CUM AJUNG: Mănăstirea Cheia se află se află pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 887 m, la poalele Munţilor Ciucaş (Carpaţii Orientali), la o distanță de:  46 km de Brașov,  58 km de Predeal,  64 km de Ploiești,  67 km de Râșnov,  79 km de Sinaia,  117 km de Buzău,  125 km de București,  190 km de Sibiu.

    Acces rutier: - pe DN1/A1 Bucureşti - Ploieşti, DN1A Ploieşti - Vălenii de Munte - Cheia -Mănăstirea Cheia;
                   - pe DN13 Tg.Mureș -Sighișoara -Rupea -Brașov, DN1A Braşov -Săcele -Cheia -Mănăstirea Cheia;
                   - pe DN1 Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov, DN1A Braşov - Săcele - Cheia - Mănăstirea Cheia;
                   - pe DN11 Bacău - Onești - Tg. Secuiesc - Brașov, DN1A Braşov - Săcele -Cheia -Mănăstirea Cheia;

                   - pe DN65 Pitești, DN73 Pitești - Râșnov - Brașov, DN1A Braşov - Săcele -Cheia -Mănăstirea Cheia;

                 - pe DN12 Miercurea Ciuc - Sf.Gheorghe - Chichiș, DN11 - Brașov, DN1A Braşov - Săcele - Cheia -Mănăstirea Cheia.                              

     Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este gara Măneciu, de unde se poate lua maxi-taxi până în Cheia.

CAZARE: Se găsește cazare atât în incinta mănăstirii cât şi prin împrejurimi. Fiind zonă turistică, posibilităţile de cazare sunt variate.

REPREZENTATIV: Una din trasăturile fundamentale ale schitului Cheia este că cele trei biserici, primele două din lemn, iar a treia din cărămidă, ce s-au ridicat în Cheia Teleajenului, au fost rezultate, exclusive, din iniţiativa, strădania, munca şi fondurile proprii. De obicei, mănăstirile şi unele biserici de mir au fost iniţiate şi finanţate de ctitorii din sfera lor: voievozi, ierarhi, boieri etc. În cazul schitului Cheia, nici măcar vatra nu i-a fost dăruită, ea a fost plătită, cumpărată.

                 Biserica actuală a fost construită din cărămidă între anii 1835-1839 iar icoanele împărăteşti din biserică sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tăttărescu. 

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Cheia se află la o distanță de: 8 km de Mănăstirea SUZANA, 41 km de Salina SLĂNIC PRAHOVA, 51 km de Cetatea țărănească PREJMER, 51 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 63 km de telecabina Poiana Brașov - Vf.Postăvaru, 70 km de Cetatea RÂȘNOV, 71 km de Peștera CETĂȚII (Fundata),  72 km de Castelul CANTACUZINO, 77 km  de Castelul BRAN, 73 km de telecabina BABELE-SFINXUL - Platoul Bucegi, 80 km de Mănăstirea SINAIA,  81 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 81 km de Castelul PELEŞ, 84 km de Schitul BRAN, 89 km de Sinaia-COTA 1400 (auto), 90 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-Cota 1000, 90 km de Muzeul Cinegetic POSADA.

DESCRIERE:  

   - Mănăstirea Cheia este înconjurată de brazi. Intrând pe ,,poarta de piatră" ce ne deschide drumul, observăm că însăşi aleea ce duce spre mănăstire este trasată de brazi înalţi, impunători, ce ne urează parcă bun venit în această oaza de linişte şi de rugăciune, apărată cu ziduri groase, de cetate medievală.

   - Mănăstire este menţionată pentru prima dată în cea de-a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.

   - Este vorba de un schit de lemn, fondat de câţiva ciobani din Săcele (Braşov) spre anul 1770 şi distrus de turci în 1777. În 1790 a fost ridicat un nou schit având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, schit distrus de incendiu în 1832. Actuala mănăstire, având hram “Sfânta Treime” şi “Adormirea Maicii Domnului” s-a menţinut în forma sa iniţială până în zilele noastre şi a fost ridicată în 1835 prin grija celor doi ieromonahi Damaschin şi Iustin.

   - Ieromonahii Damaschin şi Iustin, originari din Transilvania, au venit în această regiune de la mănăstirea Căldăruşani, centru de renaştere spirituală a bisericii valahe. Ei au fost susţinuţi în opera lor de comunitatea monahală şi de creştinii ortodocşi din împrejurimi. Cei doi fondatori sunt îngropaţi la dreapta şi la stânga altarului. 

   - Din punct de vedere arhitectural, biserica Mănăstirii Cheia aparţine stilului muntenesc, cu pridvor specific arhitecturii româneşti. Ea poartă hramul ,,Sfânta Treime". Este o construcţie masivă, înălţată din cărămidă şi piatră având 23 de metri lungime şi 6,5 metri lăţime, cu trei turnuri care conferă eleganţa monumentului. În exterior pereţii sunt simpli, văruiţi în alb, cu partea superioară de sub streaşină pictată. 

   - Pictura bisericii mari: fresca interioară şi cea exterioară care se află de jur-împrejurul pereţilor sub streaşină, este opera pictorului Naum zugravul, din şcoala de la Buzău şi a fost terminată în 26 august 1839. Icoanele împărăteşti de o mare frumuseţe, sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tăttărescu.

   - Catapeteasma din lemn sculptat şi aurit este o remarcabilă operă de artă, realizată în stil baroc de meşteri vienezi, platită la acea vreme cu suma de 600 napoleoni de aur.

   - Pe laturile de sud, est şi nord, biserica e înconjurată de trei corpuri de chilii zidite în 1844 (după cum atestă inscripţia ce însoţeşte icoana Maicii Domnului zugravită pe faţada corpului de sud). Spre vest, în stânga clopotniţei monumentale, se află casa stareţească, construcţie ridicată în 1902, în stilul arhitecturii populare din zonă.

   - Paraclisul încheie în partea de est corpul nordic al chiliilor. Aici se oficiază slujbele în timpul iernii, întrucât gerul împiedică oficierea slujbelor în biserica mare. Capela în formă de cruce are o turlă deasupra naosului şi poartă hramul  ,,Adormirea Maicii Domnului”. Aprobată în 1919, construcţia a fost terminată 8 ani mai târziu sub oblăduirea stareţului Grigore Georgescu, ajutat de călugări şi mai mulţi donatori. 

   - Clopotniţa, construită o dată cu biserica mare, este decorată cu o amplă reprezentare a Încoronării Fecioarei. Arsă din temelie în septembrie 1957, ea a fost refăcută în 1965. Clopotul cel mare al mănăstirii are o greutate de 443 kg şi este lucrat în atelierele patriarhale de la Plumbuita.

   - Frumuseţea şi liniştea locului oferă reconfortare duhovnicească credincioşilor care vin aici şi pentru frumuseţea serviciilor religioase. Chiar dacă nu se poate vorbi de un centru cultural de primă însemnătate, prezenţa în biblioteca mănăstirii a numeroase cărţi atestă preocupări culturale menite să menţină trează conştiinţa naţională. Mănăstirea Cheia atrage un mare număr de pelerini, vizitatori români şi străini ale căror aprecieri elogioase îmbogăţesc Cartea de Aur a credinţei neamului.