Schitul Sihla

SCHIT DE CĂLUGĂRI

ADRESA: com Vânători Neamţ, jud. Neamţ, România

TELEFON: 0744 513.879 ;      0743 961.818 - Parintele Ioanichie pentru cazare pelerini

CTITOR: Ioniţă Cantacuzino

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1741

HRAM: ,,Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" (24 iunie)

               ,,Sf. Cuvioasă Teodora de la Sihla" (7 august)

CUM AJUNG: Schitul Sihla este situat pe un drum forestier, usor de parcurs cu mașina, între Mănăstirea AGAPIA și Mănăstirea SIHĂSTRIA. Acesta se află la o distanță de:  20 km de Târgu Neamț, 50 km de Piatra Nemț, 74 km de Suceava, 105 km de Bacău.

     Acces rutier: - înainte de a ajunge la poarta Mănăstirii SIHĂSTRIA, pe partea stângă, şoseaua se bifurcă cu un drum forestier, ce permite accesul la Sihla cu maşina, după 6 km. Pelerinii care vor să urce pe jos, pot scurta distanţa la jumătate, traversând pădurea, pe o cărare marcată cu triunghi albastru, ce urcă până la Peştera SF.TEODORA de la SIHLA, continuă pe lângă ,,biserica dintr-un brad" şi coboară la Schitul Sihla.

                         - din spatele Mănăstirea AGAPIA, se ajunge la Sihla cu maşina, parcurgând un drum forestier de 8 km, iar cei care vor să ajungă pe jos, tot de la Agapia, urcă până la Agapia din Deal, de unde continuă traseul spre Sihla, pe coama muntelui.

                      - DN15C Piatra Neamț - stânga Agapia DN15F -Agapia -Mănăstirea AGAPIA -drum forestier Sihăstria - Schitul Sihla;

                       - DN15 Reghin - Toplița - Poiana Largului, DN15B - Pipirig - dreapta spre  Mănăstirea SECU  - înainte de Mănăstirea SIHĂSTRIA stânga pe un drum forestier - Schitul Sihla;

                         - DN15C Fălticeni -Târgu Neamț -Humuleștii Noi - DN15F spre Agapia -Mănăstirea AGAPIA -  drum forestier Sihăstria - Schitul Sihla.
     Acces feroviar: Cea mai apropiată este gara din Târgu Neamț, de unde se pot lua autobuze spre mănăstire.

CAZARE: Se găseşte cazare în cadrul Schitului Sihla. Alte variante pot fi găsite în apropierea Mănăstirii AGAPIA, unde sunt de ales între zeci de pensiuni. Și  Mănăstirea SIHĂSTRIA oferă câteva cămăruţe pentru cazare.

REPREZENTATIV: Schitul Sihla este  unul din renumitele sihăstrii ale Moldovei. În apropiere de schit se află peştera în care, în secolul al XVII - lea, a trăit cuvioasa Teodora, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă drept Sfânta Teodora de la Sihla - vezi Peştera SF.TEODORA de la SIHLA.

ÎN APROPIERE: Schitul Sihla se află la:  7 km (drum forestier) de Mănăstirea SIHĂSTRIA,  8 km de  Mănăstirea AGAPIA,  10 km (drum forestier) de Mănăstirea SECU,  17 km (prin Filioara)  de Mănăstirea VĂRATEC, 19 km de Cetatea NEAMŢULUI, 21 km de Mănăstirea NEAMȚ, 64 km  de  Mănăstirea DURĂU,   77 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava,  82 km de  Barajul BICAZ,  90 km de Mănăstirea VORONEŢ,   90 km de Mănăstirea HUMORULUI,    94 km de Salina CACICA.

DESCRIERE:

   - Aici, la 1000 m altitudine, sub o îngrămădire de stânci, se ridică două bisericuţe de lemn construite în cel mai autentic stil moldovenesc şi care conferă aşezământului monastic o notă de intimitate, de tihnă şi de pitoresc deosebit.         

   - Bisericile se află în mijlocul unei mici incinte în care se pătrunde pe sub un turn-clopotniţă cu două nivele.

  

   - Se pare că, pe la începutul secolului al XVIII-lea, unii călugări de la Mănăstirea Secu s-au retras în aceste locuri întru rugă şi credinţă, boierii Cantacuzini ridicându-le aici biserică de lemn, prin anii 1741-1742. Actuala biserică a schitului Sihla, cu hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", datează din anul 1813, când Arhimandritul Venedict - egumenul Mănăstirii Secu - a făcut un lăcaş din bârne de brad pe temelie de piatră. 

   - Respectând tradiţia arhitectonică locală, biserica este construită cu o singură turlă pe naos. În exterior pereţii sunt căptuşiţi cu scândură. Acoperişul din sită capătă la turlă formă de bulb.

   - Catapeteasma, sculptată în lemn de tei şi poleită cu aur, dă un aspect frumos şi plăcut interiorului. Deşi fără dată, ea pare a fi de o vechime cu biserica. Pictura în ulei a icoanelor din catapeteasmă nu este lucrată de acelaşi meşter.

   - Interiorul bisericii este pictat în frescă de pictorul Vasile Pascu din Focşani, în anii 1973-1974, când s-au efectuat unele lucrări de restaurare.

   - În partea stângă, într-o mică raclă de lemn sculptat, se află câteva părticele din moaştele unor sfinţi. Se găsesc aici capul Cuviosului Ieremia, necanonizat încă, ucenic al Sfântului Paisie Velicikovschi, şi părticele ale Sfinţilor: Ioan Botezătorul, Maria Magdalena, ale Sfântului Ierarh Iacob, ale celor 14.000 prunci ucişi de Irod şi de la Sfinţii Cuvioşi Părinţi ucişi în Sinai şi Rait.

   - Pe latura de vest a incintei, în locul vechiului corp de chilii de lemn construit odată cu biserica, s-a ridicat în ultimii ani un corp nou de chilii din piatră, pentru nevoile crescânde ale obştei.

   - În anul 1763, pe prispa îngustă a unei stânci, foarte aproape de locaţia actuală a Mănăstirii Sihla, la adăpostul primitor al unui bloc de piatră, a fost construită de către Ioniţă Aga Cantacuzino-Paşcanu o bisericuţă „dintr-un brad”, lungă doar de câţiva paşi, cu hramul “Schimbarea la faţă”. Biserica este lucrată în formă de corabie din bârne de lemn, căptuşită în exterior cu scândură şi acoperită cu sită. Interiorul este slab luminat şi extrem de simplu, motiv pentru care mai păstrează şi astăzi intimitatea şi atmosfera unei epoci de demult.

Bisericuţă „dintr-un brad”- “Schimbarea la faţă”

   - Pentru atracţia locului şi pentru faptul că la Sihla slujbele se săvârşesc zilnic, numărul pelerinilor ce se îndreaptă spre acest aşezământ creşte an de an, înfruntând greutăţile drumului.