Pagina de început

Mănăstirea Voroneţ


MĂNĂSTIRE DE MAICI
ADRESA: com. Voroneţ, Gura Humorului, jud. Suceava, România
TELEFON: 230-235323 ; 0744.560.001
CTITOR: Ştefan cel Mare
ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1488
HRAM: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ( 23 aprilie)
CUM AJUNG:  Mănăstirea Voroneț se află la o distanță de: 5 km de Gura Humorului, 32 km de Câmpulung Moldovenesc,  39 km de Suceava,  76 km de Vatra Dornei,  108 km de Piatra Nemț,  137 km de Borșa
   Acces rutier: - pe DN17 Bistrița -Vatra Dornei -Câmpulung -la intrarea în Gura Humorului -dreapta la indicator - Voroneț - Mănăstirea Voroneț;
                  - pe DN2 Bacău - Roman - Fălticeni, DN2E Fălticeni - Gura Humorului, stânga la indicator - Voroneț - Mănăstirea Voroneț;
                         - pe DN17 Suceava - Gura Humorului - stânga la indicator - Voroneț - Mănăstirea Voroneț;
                  - pe DN15C Piatra Neamț - Tg.Neamț - Fălticeni, DN2E Fălticeni - Gura Humorului, stânga la   indicator - Voroneț - Mănăstirea Voroneț.
   Acces feroviar: - Se poate ajunge în gara din Gura Humorului și apoi cu autobusul până la mănăstire.     
                

CAZARE: Se gaseşte cazare la zecile de pensiuni aflate lângă mănăstire, în com. Voroneţ.
REPREZENTATIV: Este cea mai vestită ctitorie a lui Ştefan cel Mare, cel mai cunoscut monument de artă religioasă medievală a Bucovinei, considerată  şi cea mai reuşită operă a stilului arhitectural moldovenesc. Renumită prin celebrul „albastru de Voroneţ” - denumirea lui este albastru azurit - cât şi pentru rezistenţa acestuia în condiţii climatice foarte aspre, fapt ce se datorează originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Voroneț se află la o distanță de: 11 km de Mănăstirea HUMORULUI24 km  de Salina CACICA34 km de Mănăstirea MOLDOVIŢA41 km de  Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 57 km de Mănăstirea SUCEVIŢA, 75 km de Mănăstirea PUTNA71 km de Cetatea NEAMŢULUI81 km de Mănăstirea AGAPIA82 km de Mănăstirea VĂRATEC,  85 km de Mănăstirea NEAMȚ,  90 km de Mănăstirea SECU90 km de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA - drumul prin Agapia, 93 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA.            

DESCRIERE:
   - Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unei bătălii cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi a cerut sfatul acestuia. Câştigând bătălia, acesta şi-a păstrat promisiunea către călugăr şi a construit în mai puţin de patru luni (din 26 mai până în 14 sept. 1488) o nouă biserică dedicată Sfântului Gheorghe, ocrotitorul victoriei în bătălii. În 1547, bisericii i s-a adăugat pridvorul şi i s-a făcut pictura exterioară sub privegherea Mitropolitului Grigorie Roşca.
   - Zidul masiv care împrejmuieşte mănăstirea e de dată recentă, având între altele şi rolul de a proteja preţioasa pictură de pe pereţii exteriori.

   - Primul stareţ al mănăstirii a fost Sf. Cuv. Daniil Sihastrul, duhovnic renumit al Moldovei şi sfetnic al domnitorului; mormântul său se află în pronaosul bisericii. Până în 1785 a fost mănăstire de călugări. Mănăstirea este desfiinţată odată cu anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1785. S-a reînfiinţat în 1991, ca mănăstire de călugăriţe.


   - Biserica Voroneț este o sinteză de elemente bizantine şi gotice, realizată într-o manieră proprie, de o ingeniozitate strălucită, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc.


   - Iată şi o pisanie explicativă din anul înălţării mănăstirii, pe locul unei vechi biserici din lemn: "Io Ştefan Vodă voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească această casă în mănăstirea de la Voroneţ întru numele sfântului şi slăvitului, şi marelui mucenic, purtător de biruinţe, Gheorghe, în anul 1488, luna mai 26, în lunea după coborârea sfântului duh; şi s-a sfârşit în acelaşi an luna septembrie 14".
   - Cele mai bine păstrate picturi murale sunt cele de pe faţada sudică. Aici întâlnim cel mai abundent ,,albastru de Voroneţ” – pigment natural ce trece de la albastru la verde în funcţie de umiditatea mediului.

Arborele lui Ieseu şi portrete ale filosofilor antici

 - Uşile de sud şi nord ale exonartexului, în 1547, aveau cadre dreptunghiulare, ceea ce indică o perioadă de tranziţie de la Gotic la Renaştere. Deasupra lor, pe fiecare perete, este o fereastră înaltă cu un viu colorat arc Gotic.
Genealogia Mântuitorului nostru Iisus Hristos 
Iisus Hristos întronat cu Maica Domnului şi Ioan Botezătorul (deasupra uşii)

Prinderea lui Isus

   - Figurile biblice din aceste fresce sunt apropiate de viaţă, însufleţite, fireşti. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare şi în care predomină verdele şi albastrul, prin compoziţia larg desfăşurată a diferitelor scene.
                    
Sfântul Gheorghe omorând balaurul
   Faţada sudică prezintă scene din vieţile Sf. Nicolae şi Ioan cel Nou
         

- Mănăstirea Voroneţ este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe faţada de vest, numită "Judecata de apoi". Întreaga faţadă este fără nici o deschidere, ceea ce indică faptul că intenţia a fost de la început de a o păstra pentru fresce. Impresionanta scenă a Judecăţii de Apoi este alcătuită compoziţional pe cinci registre.
        

- Primul registru orizontal, imediat sub acoperiş, figurează "moartea timpului", sfârşitul veacurilor. Pânza Timpului este întinsă de căte două grupuri de câte patru îngeri, străjuiţi de Arhanghelii Mihail şi Gavril, cu săbiile scoase. În mijloc apare Însuşi Creatorul tuturor. 


- Dedesubt, în registrul al doilea, Hristos este flancat de Maică Domnului şi Ioan (reluare a icoanei "Deisis" de deasupra uşii) şi de Areopagul alcătuit din Apostolii aşezaţi pe laviţe lungi, în spatele cărora se pierd oştirile îngereşti. 

            De la picioarele Mântuitorului porneşte un râu de foc în care păcătoşii îşi află chinurile 

Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfântului Duh, simbolizat în forma unui porumbel, Sfânta Evanghelie şi Protopărinţii neamului românesc - având spre nord un grup de credincioşi călăuziţi de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredincioşi care primesc dojana lui Moise. 

             
- În registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpăna care cântareşte faptele bune şi pe cele rele, lupta dintre îngeri şi demoni pentru suflete; în zona de nord raiul, iar în cea de sud iadul, scene care se întind cuprinzând şi registrul al cincilea.

- În jurul balanţei pe talgerele căreia sunt cântarite faptele, se duce o adevărată luptă între îngeri şi diavoli, aceştia din urma neezitând să înşele (de pildă cel căţărat pe braţul cântarului ca să-l încline spre Iad). 

- O sugestie adâncă şi o simbolistică extraordinară sunt încifrate în imaginea animalelor de pradă purtând fragmente de trup omenesc, în timp ce, la chemarea a doi îngeri, morţii învie şi ies din morminte.
- Originalitatea artistului constă în curajul său de a introduce în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaj local, ştergare, veşminte populare, totul pe acel fond albastru de excepţie.


- Pictura de pe peretele nordic este cea mai deteriorată, fiind cea mai expusă intemperiilor timpului.
- Peretele nordic consacră scene din “Imnul Acatist al Bunei Vestiri”, ,,Facerea lumii", viaţa Sfântului Antonie cel Mare, “Vamile vazduhului”şi o legendă cunoscută, aceea a ,,Ispitirii lui Adam", care apare şi la mănăstirile Suceviţa şi Moldoviţa. 
,,Ispitirea lui Adam"


- În toate frescele sunt introduse elemente specifice folclorului.

- Pictura interioară a bisericii datează, în cea mai mare parte, din timpul lui Ştefan cel Mare, anul 1496. În scenele din altar şi din naos artistul a urmărit să redea sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atenţia mai ales: Cina cea de Taină, Împărtăşirea Apostolilor, Spălarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor şi tabloul votiv al domnitorului Ştefan cel Mare (în naos).
- În interiorul bisericii reţin atenţia jilţurile şi stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilţ domnesc, o adevarată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roşca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil, din pronaos.
- Drept dovadă a valorii sale universale, Voroneţul a fost inclus de catre UNESCO la 1965 în nomenclatorul Marilor monumente ale lumii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Spune-ți părerea. Ai fost acolo? Ți-ai dori să ajungi?