MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI
ADRESA: com. Vânători, jud. Neamţ, România
TELEFON: 0233-251580 ;
0745823179
CTITOR: Ştefan cel Mare
ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1497
HRAM: ,,Înalţarea Domnului” (40
de zile de la Paşte)
CUM AJUNG: Mănăstirea Neamţ se află la: 15 km de Târgu Neamț, 47 km de Pașcani, 53 km de Piatra Neamț, 116 km de Iași, 108 km de Bacău, 403 km de București.
Acces rutier: - pe DN15 Bacău -Piatra Nemț, DN15C Piatra Neamț -Târgu Neamț, DN15B Târgu.Neamț -intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ;
- pe DN15 Bicaz până la Poiana Largului, DN15B prin Pipirig - intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ;
- pe DN28 Iași - Târgu Frumos, DN28A Târgu Frumos - Pașcani - Moțca, DN2 Moțca - Cristești, DN15B Cristești - Târgu Neamț - Vânători Neamț - intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ;
- pe DN2 Suceava - Fălticeni, DN15C Târgu Neamț, DN15B Târgu Neamț - Vânători Neamț - intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ.
Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este în Târgu Neamț. Mai departe se poate lua autobuzul spre Mănăstirea Neamț.
Acces rutier: - pe DN15 Bacău -Piatra Nemț, DN15C Piatra Neamț -Târgu Neamț, DN15B Târgu.Neamț -intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ;
- pe DN15 Bicaz până la Poiana Largului, DN15B prin Pipirig - intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ;
- pe DN28 Iași - Târgu Frumos, DN28A Târgu Frumos - Pașcani - Moțca, DN2 Moțca - Cristești, DN15B Cristești - Târgu Neamț - Vânători Neamț - intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ;
- pe DN2 Suceava - Fălticeni, DN15C Târgu Neamț, DN15B Târgu Neamț - Vânători Neamț - intersecție DJ155C - Mănăstirea Neamţ.
Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este în Târgu Neamț. Mai departe se poate lua autobuzul spre Mănăstirea Neamț.
CAZARE: Cei interesaţi se pot caza la
Centrul ,,Sf. Paisie de la Neamţ" aflat în vecinătatea mănăstirii.
REPREZENTATIV: Este cel mai mare şi mai vechi
aşezământ monahal din Moldova.
Mănăstirea
Neamţ a fost pentru prima dată atestată documentar la 1210. Sfinţirea
lăcaşului a ordonat-o Ştefan cel Mare după strălucita victorie pe care
o obţinuse în Codrii Cosminului asupra hulpavului rege polon Ian
Olbracht. Se ştie că Ştefan mulţumea lui Dumnezeu nu numai urmare
unor victorii ci şi a înfrângerii suferite spre smerenia sa.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Neamţului (Neamț) se află la o distanță de: 11 km de Mănăstirea SECU, 14 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA, 17 km de Cetatea NEAMŢULUI (NEAMȚ), 21 km de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA, 25 km de Mănăstirea AGAPIA, 26 km de Mănăstirea VĂRATEC, 72 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 55 km de Mănăstirea DURĂU, 74 km de Barajul BICAZ, 85 km de Mănăstirea VORONEŢ, 85 km de Mănăstirea HUMORULUI, 89 km de Salina CACICA.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Neamţului (Neamț) se află la o distanță de: 11 km de Mănăstirea SECU, 14 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA, 17 km de Cetatea NEAMŢULUI (NEAMȚ), 21 km de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA, 25 km de Mănăstirea AGAPIA, 26 km de Mănăstirea VĂRATEC, 72 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 55 km de Mănăstirea DURĂU, 74 km de Barajul BICAZ, 85 km de Mănăstirea VORONEŢ, 85 km de Mănăstirea HUMORULUI, 89 km de Salina CACICA.
DESCRIERE:
- În faţa incintei se află o construcţie în formă circulară, cunoscută cu numele de „Aghiazmatar” (baptisteriu), construită între anii 1836-1847.
- Construcţia are o formă deosebită iar acoperişul are formă de mitră arhierească. Este înaltă de 30 de metri și drept scop sfinţirea apei la marele sărbători, în special la „Înălţarea Domnului” şi „Pogorârea Duhului Sfânt”. Pictura reprezintă scene religioase şi istorice din Vechiul şi Noul Testament, minunile pe care le-a făcut Mântuitorul, folosind apa.
- În faţa incintei se află o construcţie în formă circulară, cunoscută cu numele de „Aghiazmatar” (baptisteriu), construită între anii 1836-1847.
- Construcţia are o formă deosebită iar acoperişul are formă de mitră arhierească. Este înaltă de 30 de metri și drept scop sfinţirea apei la marele sărbători, în special la „Înălţarea Domnului” şi „Pogorârea Duhului Sfânt”. Pictura reprezintă scene religioase şi istorice din Vechiul şi Noul Testament, minunile pe care le-a făcut Mântuitorul, folosind apa.
- În anul 1999, agheazmatarul a fost acoperit cu tablă din cupru, iar în interior s-a amenajat „Libraria Sf. Ioan Iacob de la Neamţ”.
- Intrarea principală în
aşezământul monahal se face pe sub turnul din mijloc, printr-un pasaj arcuit
de sub clopotniţă. Turnul avea în trecut o înălţime mai mică şi a fost
construit în 1400-1432 sub domnia lui Alexandru cel Bun. În turnul clopotniţă, turn care a fost consolidat de curând, se află paraclisul „Buna Vestire”, .
- Pe faţada din exterior se află o icoană cu hramul mănăstirii „Înălţarea Domnului”, lucrată în „mozaic de Murrano” de pictorul Arhim. Barotolomeu Florea în anul 2001.
- O parte din bolta semicilindrică a
gangului, aceea dinspre răsări, este acoperită cu picturi reprezentând scene
inspirate din vechiul roman popular "Varlaam şi Ioasaf".
- Petru Muşat a zidit prima
biserică din piatră, pe locul unde se găsea biserica
,,Sf. Gheorghe”. După cutremurul din 1471, ctitoria acestuia a fost zdruncinată din temelii.
Ştefan cel Mare va înălţa o nouă biserică, biserica ,,Înălţarea Domnului",alături
de cea veche, care va fi sfinţită cu alai mare după izbândă de la Codrii
Cosminului.
- Astăzi,
în incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniţă
cu 11 clopote, Seminarul Teologic ,,Veniamin Costache”, precum şi un muzeu ce cuprinde o colecţie de artă bisericească şi sala tiparului.
Biserica ,,Înălţarea Domnului"
- Biserica ,,Înălţarea Domnului", este
principalul monument istoric şi de arhitectură moldovenească din incinta
mânăstirii, de o eleganţă şi frumuseţe deosebite. Dimensiunile și
monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcţie a unor
elemente noi: pridvorul, situat în faţa intrării şi sala mormintelor, sau
gropniţa, amplasată între pronaos şi naos.
- Absida altarului şi naosul au fost pictate
în ultima perioadă de domnie a lui Ştefan cel Mare, iar pronaosul şi pridvorul
închis, în vremea lui Petru Rareş.
- În biserică se află o
icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665, în Israel, făcătoare de
minuni, icoană primită în dar, potrivit tradiţiei, de Domnitorul Alexandru
cel Bun de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul.
- În camera mormintelor este îngropat Ştefan Voievod (unchiul lui Ştefan cel Mare), iar în pronaos se află moaştele sfântului necunoscut, descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.
- Ferestrele prin care pătrunde lumina în camera mormintelor, naos şi altarul bisericii, în decursul timpului, au fost lărgite şi mărite, dar abia cu prilejul lucrărilor de restaurare din 1958-1961 li s-a dat forma originară.
- La etajul laturii de
sud-vest a incintei se află biblioteca mănăstirii care deţine manuscrise şi
cărţi atât în limba română cât şi în limbi străine, precum şi o colecţie de
obiecte bisericeşti, aşezate în cele cinci săli ale muzeului. Este cea mai
mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească (18000 volume) şi a avut o
contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale.
- Clădirile incintei, aşa cum
se prezintă ele astăzi, datează din veacurile XVIII-XIX.
- Între anii 1958 -1961, a
fost reconstruită a doua biserică inclusă în complexul mănăstiresc - biserica
,,Sfântul Gheorghe" - aflată între chiliile de pe latura de est, pe locul
unde altădată Petru Muşat înălţase prima biserică din piatră.
Biserica ,,Sf. Gheorghe"
- Oricine trece pe la Sfânta
Mănăstire Neamţ, pe la sfintele moaşte, pe la o slujba la ceas de seară, va
duce cu el mulţumire, linişte şi bucurie, căci acolo unde Dumnezeu și oamenii
şi-au dat mâna, făurind aceasta minunată construcţie, sufletul se linişteşte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea. Ai fost acolo? Ți-ai dori să ajungi?