Biserica ,,Sf.Mihail" din Cluj-Napoca

BISERICĂ ROMANO-CATOLICĂ

ADRESA: Piața Unirii nr.16, loc.Cluj-Napoca, jud. Cluj, Romania

TELEFON: 0264 592 089,   0264 595 252

ANII CONSTRUCŢIEI:  1350-1487

HRAM: Sfântul Mihail

CUM AJUNG:  Biserica romano-catolică ,,Sf.Mihail’’ se află la o distanță de: 29 km de Turda, 95 km de Alba Iulia, 108 km de Tg. Mureş, 111 km de Bistriţa,  147 km de Baia Mare, 151 km de Oradea, 166 km de Sibiu, 166 km de Deva, 270 km de Braşov, 450 km de Bucureşti.

     Acces rutier: - pe DN15 Tg. Mureş - Turda , DN1 Turda – Cluj- Napoca – Biserica ,,Sf.Mihail’’;

                    - pe DN1 Oradea - Huedin - Cluj-Napoca - Biserica ,,Sf.Mihail’’;

                    - pe DN1 Braşov -Făgăraş -Sibiu -DN1/A1 -Sebeş -Aiud -Turda -Cluj-Napoca -Biserica ,,Sf.Mihail’’;

                    - pe DN7 Deva - Orăştie - Sebeş, DN1 Sebeş - Aiud - Turda - Cluj-Napoca - Biserica ,,Sf.Mihail’’.

    Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din oraşul Cluj-Napoca.

CAZARE: Se poate găsi cazare în oraşul Cluj-Napoca.

REPREZENTATIV: Biserica ,,Sf. Mihail’’ a fost, jumătate de secol, locul în care s-a întrunit Dieta Transilvaniei. Tot aici, la 21 iulie 1551, regina Isabella a predat însemnele regalităţii maghiare, reprezentanţilor împăratului Ferdinand I.
             Turnul bisericii, împreună cu crucea de patru metri, este cel mai înalt turn de biserică din România.

            Din anul 1545, până în martie 1716, biserica ,,Sf. Mihail” a aparţinut diferitelor biserici protestante ( 1545-1558 luterani, 1558-1566 calvini, 1566-1716 unitarieni şi din 1716 a revenit din nou romano-catolicilor).

ÎN APROPIERE: Biserica romano-catolică ,,Sf.Mihail’’ din Cluj-Napoca se află la o distanţă de: 34 km de Salina TURDA .

DESCRIERE: 

   - Biserica are o vechime de aproape şapte secole. Construirea bisericii a început în vremea regelui Carol Robert, în anul 1316, când aşezarea a primit rangul de oraş. În cinstea acestui eveniment au fost derulate activităţile de ridicare a sfântului lăcaş. 

   -  Turnul neogotic, incluzând crucea de 4 metri, ajunge la o înălţime de 80 metri. Iniţial, au fost proiectate două turnuri pentru faţada principală, dar nu a fost ridicat decât cel de nord-vest, între 1511-1543. În 1697, turnul a fost distrus ca urmare a unui incendiu şi reconstruit în stil baroc în 1744. Acesta a trebuit demolat însă în 1763, aflându-se în pericol de prăbusire, după ce un cutremur îl deteriorase foarte mult. În 1837, s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, de pe faţada de nord, fiind terminat în 1860. Turnul a rămas şi astăzi drept cel mai înalt turn de biserică din România.

   - Remarcabile sunt şi cele patru porţi gotice, dintre care se detaşează poarta principală, de apus. Deasupra porţii de intrare se află un blazon reprezentându-l pe Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Imperiului Roman, cea a Regatului Ungar şi a Regatului Boemiei. Existenţa lor se explică prin faptul că împăratul Sigismund de Luxemburg (1387-1437), sub domnia căruia se pare ca s-a finalizat edificiul, era împărat roman şi, în acelaşi timp, rege al Ungariei şi al Boemiei.

   - Edificiul este o biserică gotică de tip sală, cu un cor boltit în cruce pe ogive şi flancat de altare laterale. 

   - Altarului principal baroc, a fost proiectat şi realizat de maistrul tâmplar Back Lajos, pentru care a fost premiat la Expoziţia mondială de la Viena din 1873. Cele trei figuri ale altarului o înfăţişează pe Sfânta Maria (nişa centrală) şi pe cei doi regi maghiari sanctificaţi, Sfântul Ştefan şi Sfântul Ladislau.

   - Vitraliile s-au realizat la Budapesta între 1893-1912, reprezentând imagini biblice, cel mai de efect fiind cel situat deasupra altarului principal, înfăţişându-l pe Sf. Mihail.

  - Din cele cinci altare baroc, originale, doar două se mai găsesc azi în biserică. Cel mai vestit se află în capela-sanctuar sudică, Altarul celor Trei Împăraţi. A fost modelat între 1747-1750 de Schuchbauer Antal şi aurit de Grasser György. Este ornamentat cu 16 sculpturi. 

   - Cea mai preţioasă pictură a bisericii este tabloul acestui altar, Adorarea celor Trei Împăraţi, aparţinând barocului târziu şi realizată în jurul anului 1748 de pictorul austriac Franz Anton Maulbertsch. 

   - Cele trei nave ale bisericii au o lăţime de 24 m şi o înălţime de 20 m. Bolta ogivală a navelor se află la o înălţime de 20 m. 

   - Amvonul este cel mai strălucit ornament bisericesc baroc din tot Ardealul. El a fost montat în secolul al XVIII-lea, peste vechiul amvon, unul gotic. Scuplturile în lemn ale corpului amvonului au fost create de Nachtigall şi cuprind trei reliefuri cu scene din evanghelii, respectiv cei patru evanghelişti completaţi de patru statui ale celor patru părinţi ai bisericii catolice, Sf. Grigore, Sf. Ieronim, Sf. Ambrozie şi Sf. Augustin. Figura centrală de pe baldachinul amvonului este a Sf. Mihail.

  

   - Majoritatea frescelor din secolul XIV-XV nu au mai rezistat trecerii timpului şi a intervenţiei oamenilor. O mare parte dintre ele au fost deteriorate pe parcursul diverselor reforme religioase, pentru a corespunde noilor idei. Biserica a fost decorată cu numeroase statuete şi reliefuri, din care au mai rămas însă extrem de puţine, marea lor majoritate fiind distruse.

   - Prima orgă baroc a fost pregătită în 1753 de meşterul sibian Johannes Hahn, de atunci fiind de mai multe ori reconstruită. După 1990, Hermann Binder şi tovarăşii săi au trecut la o activitate de restaurare de mari dimensiuni care a vizat orga.

   - O altă operă de excepţie a lui Nachtigall este grupul statuar ,,Sf. Cruce", o compoziţie barocă, sculptată dintr-un singur bloc de piatră. Este o reprezentare a crucificării, avându-l în centrul său pe Isus crucificat şi pe Maria Magdalena îngenunchiată, îmbrăţişând crucea. Compoziţia a slujit mult timp ca Altarul Sfintei Cruci. Cu prilejul uneia dintre renovări, a fost mutat pe locul actual.

   - Tot aici poate fi văzut şi un exemplar al crucificării, operă a lui Fadrusz János, donată de el însuşi bisericii.

   - Clădirea a fost restaurată ultima dată între 1956-1963, cu participarea celor mai buni specialişti.

   - Alături de Biserica Neagră din Braşov şi Catedrala Evanghelică din Sibiu, Biserica Sf. Mihail din Cluj este considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România.