Pagina de început

Mănăstirea Zamfira

MĂNĂSTIRE DE MAICI
ADRESA: sat Zamfira, com. Lipăneşti, jud. Prahova, România
TELEFON: +40244215178

CTITOR:  Zamfira Apostoli;
                  Arhimandritul Eftimie, stareţ al Mănăstirii Ghighiu
ANUL ÎNFIINȚĂRII:  1857
HRAM: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Sf. Nifon (11 august)

CUM AJUNG: Mănăstirea Zamfira se află la o distanță de: 15 km de Ploieşti, 60 km de Sinaia, 62 km de Târgovişte, 77 km de București,  77 km de Buzău, 97 km de Brașov, 111  km de Rașnov, 141 km de Pitești.
    Acces rutier: - pe DN1/A1 Bucureşti - Ploieşti, DN1A Ploieşti - Lipăneşti, DJ217 - Mănăstirea Zamfira;
                           - pe  DN1A Braşov -Săcele -Cheia - Vălenii de Munte - Lipăneşti, DJ217 - Mănăstirea Zamfira;
                           - pe DN1B Buzău - Mizil - Ploieşti, DN1A Ploieşti - Lipăneşti, DJ217 - Mănăstirea Zamfira;
                  - pe DN1 Braşov - Predeal - Sinaia - Câmpina - Ploieşti, DN1A Ploieşti - Lipăneşti, DJ217 - Mănăstirea Zamfira;
    Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din satul Lipăneşti.


CAZARE: Se poate găsi cazare la unele case din satul Suzana sau la hotelurile din oraşul Ploieşti.
REPREZENTATIV: Mănăstirea Zamfira este prima biserică pictată în întregime de către Nicolae Grigorescu, la vârsta de doar 18 ani. 
                   Numele Mănăstirii Zamfira provine de la cea care a donat moşia pe care s‑a început construirea acestei vetre monahale şi cea care a avut iniţiativa ridicării bisericii vechi, jupâniţa Zamfira.
                   În curtea Mănăstirii Zamfira se află mormintele familiei lui Nicolae Iorga (mama, un frate şi trei copii) şi cel al profesorului de muzică psaltică Ştefănache Popescu.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Zamfira se află la o distanță de:  23 km de Salina SLĂNIC PRAHOVA, 45 km de  Mănăstirea SUZANA, 52 km de Mănăstirea CHEIA, 53 km de Mănăstirea SITARU (Balamuci), 53 km de Muzeul Cinegetic POSADA, 63 km de Curtea Domnească Târgoviște, 65 km de Mănăstirea SINAIA, 66 km de Castelul PELEŞ, 70 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI , 72 km de Castelul CANTACUZINO, 72 km de telecabina Babele-Sfinxul - Platoul BUCEGI, 73 km de Sinaia - COTA 1400, 77 km de Mănăstirea SITARU (Balamuci), 98 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 100 km de Mănăstirea PASĂREA .              

DESCRIERE: 
   - Complexul monahal al Mănăstirii Zamfira cuprindea la început două biserici: biserica veche, numită şi „biserica mică”, situată în cimitir, şi „biserica mare”, situată chiar în incintă.


   - După cum reiese din pisania vechii biserici, aceasta a fost construită în timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat, între anii 1721 şi 1743, la iniţiativa Zamfirei Apostoli, văduva bogatului negustor Manoil Apostoli. Rămasă văduvă de tânără, în 1714, deoarece soţul său, Manuil Apostol, om de încredere al lui Constantin Brâncoveanu, a fost omorât de turci, jupâniţa Zamfira va începe înălţarea bisericii din cimitir, cu hramul Sf. Treime pe la 1716‑1720.
   - În prezent, biserica Sf. Treime (biserica mică) nu mai aparţine în prezent mănăstirii, fiind transformată în biserică de mir.
Clopotniţa adăposteşte trei clopote ce cheamă neîncetat la rugăciune.

    - Peste ani, Mitropolitul Nifon, aflând biserica într‑o stare avansată de degradare, zideşte în apropiere, în 1855, o altă biserică mai încăpătoare, construind împrejurul ei chilii, unde va aduce 36 de maici de la Schitul Roşioara de lângă Filipeştii de Pădure.

   - Biserica este în formă de cruce, cu altar, naos, pronaos şi pridvor închis cu geamuri. Tâmpla din lemn de tei este pictată şi ea de N. Grigorescu. Clădirea are o turlă mică şi ea frumos pictată în interior. Faţadele exterioare sunt văruite în alb. 

   - Pentru pictura interioară s-a încheiat un contract cu tânărul Nicolae Grigorescu, acesta având doar 18 ani şi care a pictat acesta biserică în întregime. Acesta a fost ajutat de fratele său, Gheorghe Grigorescu, aflat pe atunci la o vârstă apropiată de aceea a fratelui său. 


   - Pictura este unicat, pentru că este singura executată „în frescă“ de Nicolae Grigorescu. Atât pictura murală, cât şi icoanele iconostasului au fost realizate într-un timp foarte scurt, de numai un an şi două luni, între 16 iulie 1856, data încheierii contractului, şi septembrie 1857.


   - La 8 septembrie s-a sfinţit biserica, primind hramul ,,Înălţarea Domnului" şi ,,Sf. Nifon al Constantinopolului", iar la icoana Maicii Domnului de pe catapeteasmă, Nicolae Grigorescu şi-a lăsat semnătura. 

- Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni -

   - Pentru munca depusă, pictorul a primit la vremea aceea 500 de galbeni.


   - Degradându-se pictura, în anul 1904, Mitropolitul Ghenadie Petrescu a iniţiat executarea picturii în ulei, peste cea a lui Nicolae Grigorescu, autor fiind pictorul Toma Vintilescu. Între anii 1951 şi 1953, pictorii Gheorghe Vânătoru şi Constantin Călinescu fac repictări în tempera. 


   - Ultima şi adevărata restaurare are loc în perioada 1986-1989, când pictorul restaurator Ion Chiriac îndepărtează toate porţiunile repictate şi scoate la lumină pictura originală a lui Nicolae Grigorescu. 


   - De la începuturi, viaţa monahală  în mănăstire a fost împlinită de maicile care au fost aduse aici de la schitul Roşioara-Filipeştii de Pădure. Activitatea acestora a fost întreruptă de decretul 410 din 1959, când maicile au fost alungate şi mănăstirea a fost închisă. Mai târziu, a fost deschisă ca monument istoric şi numai după 1970 a început să fie repopulată de maici, ca după revoluţia din 1989 să se înceapă o activitate monahală normală.
   - Mănăstirea are un muzeu care adăposteşte câteva obiecte de cult vechi, unele donate de cititorul mănăstirii, Nifon, altele procurate pe parcurs cum ar fi: icoane vechi, vase de cult, broderii, covoare, cruci din metal.


   - Incinta mănăstirii este cu adevărat paradis. Chiliile cu ghivece de flori la ferestre sunt construite de jur-împrejurul bisericii. Curtea este mare, iar aleea de la clopotniţă până la intrarea în biserică este în cea mai mare parte a anului mărginită pe o parte şi alta de flori ce încântă privirea oricui şi-i da răgaz de reculegere.


   - Cine doreşte să se reculeagă sau să-şi descarce sufletul, curtea Sfintei Mănăstiri Zamfira este deschisă pentru toată suflarea.

3 comentarii:

  1. E interesant blogul, numai ca deranjeaza foarte tare o poza care acopera spatiul cu o parte dintre informatiile privind obiectivul expus. I-as fi dat like, dar in conditiile in care nu pot sa citesc ce ma intereseaza decat pe jumatate, mai astept pana se rezolva problema, daca se rezolva.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe pagina noastra nu se poate identifica acesta problema, totul imi apare ,,la locul lui". Cu tot dragul iti recomand http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-zamfira-67942.html si poate aici poti gasi datele pe care le cauti. Multumesc din suflet pentru apreciere si pentru sesizare. Toate cele bune.

    RăspundețiȘtergere

Spune-ți părerea. Ai fost acolo? Ți-ai dori să ajungi?