ANII CONSTRUCȚIEI: 1898 - 1900
CUM AJUNG: Sala Unirii se află în interiorul Cetății Albă Carolina, la o distanţă de: 69 km de Deva, 77 km de Sibiu, 117 km de Cluj-Napoca, 117 km de Tg. Mureș, 174 km de Rm.Vâlcea, 181 km de Lugoj, 215 km de Brașov, 343 km de București.
Acces rutier: - pe DN1 București - Ploiești - Brașov - Făgăraș - Sibiu - Sebeș - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii;
- pe DN7 București A1 - Pitești - Rm.Vâlcea - Sibiu - Sebeș, DN1 Sebeș - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii;
- pe DN1 Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii;
- pe DN7 Arad - Deva - Sebeș - Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina - Sala Unirii.
Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din orașul Alba Iulia.
PROGRAM DE VIZITĂ:
Program de vară (1 mai -31 august) Luni: închis Marți-Duminică:1000- 1800 (casieria se închide la ora 1730)
Program de iarnă (1 sept.-30 aprilie) Luni: închis Marți-Duminică: 900- 1700 (casieria se închide la ora 1630)
TARIFE: Intrare - LIBERĂ Taxă video - 30 lei Taxă foto - 15 lei
CAZARE: Se
găsește cazare în orașul Alba Iulia.
REPREZENTATIV: Clădirea Sălii Unirii din Alba Iulia este locul în
care în anul 1918 s-a hotărât şi semnat Declaraţia Unirii Transilvaniei cu România, declaraţie care a fost apoi citită celor peste 100.000 de reprezentanţi adunaţi pe platoul de pe Dealul Furcilor (azi numit Câmpul lui Horea).
Sala Unirii găzduieşte astăzi steaguri purtate de
delegaţiile sosite la Alba Iulia cu ocazia Marii Uniri, biroul avocatului
orădean Aurel Lazăr precum şi o serie de documente de mare însemnătate.
ÎN APROPIERE: Sala Unirii din Alba Iulia se află la o distanță de: 80 km de Biserica romano-catolică SF. TREIME-Sibiu, 80 km de Catedrala SF.TREIME-Sibiu, 80 km de Castelul CORVINILOR, 89 km de Lacul CINCIȘ, 96 km de Mănăstirea PRISLOP.
DESCRIERE:
- Sala Unirii, imobil aflat în prezent în administrarea
Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, datează din anul 1900, fiind
folosită la 1 decembrie 1918 pentru întâlnirea celor 1.228 de reprezentanţi ai
românilor din Transilvania, unde s-a votat şi semnat Actul Unirii Transilvaniei
cu România.
- În 1918, Sala Unirii era o sala de festivităţi (cazină militară) unde îşi desfăşura activitatea clubul ofiţerilor din oraş, clădirea aparţinând pe atunci garnizoanei Regimentului 50 Infanterie al Armatei Austriece.
- Istoricul Liviu Zgarciu relatează:"Cazina militară deţinea cea mai încăpătoare sală, unde puteau intra cei 1.228 de delegaţi, la care se adăugau alte zeci de persoane care au ţinut să participe la eveniment (…). Documentele Unirii se redactaseră deja cu o seară înainte, în Hotel Apulum, iar în Sala Unirii, Vasile Goldiş a citit proclamaţia Unirii şi acolo s-a votat rezoluţia. În Sala Unirii, au ținut discursuri Iuliu Maniu, Iuliu Hossu și alte personalități".
- Tot el adaugă: "A primit imediat după 1918 numele de Sala Unirii, iar atunci au început și primele modificări. Mai exact, între 1920 și 1922 a fost pregătită pentru a găzdui un alt moment important - dineul oficial care marca încoronarea la Alba Iulia a Regilor Ferdinand și Maria ca suverani ai tuturor românilor la 15 octombrie 1922. Atunci a fost ridicată intrarea sub formă de arc de triumf, plasată inscripția în latină („În anul Domnului 1918, la 1 Decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna şi în mod irevocabil, prin votul solemn şi unanim al poporului, Unirea Transilvaniei întregi cu Daco-Romania. Eternă fie aducerea aminte a acestui act”) de pe frontispiciul sălii, a fost modificat interiorul, au fost create cele două nișe și pictate cu portrete ale unor personalități din viața culturală sau voievozi și domnitori din istoria românilor, fiind atunci o pictură pe pânza realizată de un pictor francez, Pierre Bellet".
- În 1968, Sălii Unirii i-au fost aduse noi îmbunătățiri: podeaua a fost placată cu marmură albă de Aluni, iar pereţii şi coloanele cu marmură roşie de Moneasa. Au fost eliminate toate detaliile care aminteau de Regatul Român, iar picturile pe pânză din extremităţile laterale au fost înlocuite cu fresce realizate de Constantin Piliuţă, Marius Cilievici şi Pavel Codiţă.
- Expoziţia de bază cuprinde cele 6
volume ce conţin credenţionalele şi telegramele originale de susţinere a
Unirii, o parte din steagurile delegațiilor veniți, biroul avocatului Aurel
Lazăr la care s-a semnat la 12 octombrie 1918 – Oradea, Declaraţia de
Autodeterminare a Românilor din Transilvania, aparatul de fotografiat al lui
Samoilă Mârza (unicul om care a imortalizat Unirea).
- În 1998, cu ocazia aniversării celor 80 de ani de
la Marea Unire, s-a reușit deschiderea expoziției permanente de etnografie, în
spațiile adiacente Sălii Unirii.
- Chiar de la intrare, te întâmpină o
frumoasă poartă veche din satul Ghirbom, lucrată din lemn de stejar,
ornamentată cu motive decorative, alese din repertoriul străbun al arhitecturii
țărănești, datată 1942.
- Expoziția de etnografie completează în mod fericit tematica secției de istorie, structurată pe ideea unității și continuității poporului român. Prin această expoziție se urmărește redarea unui amplu tablou al creației populare din zonele etnografice ale Transilvaniei centrale, oferind vizitatorilor posibilitatea studierii fenomenului artistic popular, caracteristic acestui ținut.
- Anunțând parcă "veșnicia care s-a născut la sat", pătrunzi
în prima sală a expoziției ca într-un adevărat sanctuar al frumosului și al
pioșeniei. Intitulată sugestiv: "Semnele credinței", într-o
liniștitoare ambianță de artă și religie, întâlnești aici un număr important de
icoane pe sticlă, lemn, metal sau carton, uși împărătești, cruci de altar,
cruci pictate de mână, candele, la care se adaugă fotografii alb-negru și color
cu monumentalele biserici din lemn.
- Tinând vie flacăra credinței, meșteri și icoane au
circulat necontenit pe întreg cuprinsul românesc, contribuind la realizarea
unității spirituale a tuturor românilor.
- Ca forme de comunicare, obiceiurile tradiționale populare
au fost folosite de organizatori drept
pretexte pentru a ilustra o serie de aspecte specifice culturii populare:
interiorul tradițional, portul popular, meșteșugurile tradiționale, diferite
credințe și mentalități din lumea satului.
- Obiectele expuse sunt reprezentative pentru
Transilvania secolelor XVIII-XIX și început de secol XX, ele constituindu-se într-un
patrimoniu de artă autentică, cu adânci semnificații de morală creștină, artă ce
se înscrie în circuitul de valori universale.
- Pe lângă expoziţia permanentă, în Sala Unirii au
loc numeroase evenimente cu caracter cultural, precum expoziţii, spectacole,
concerte, dar şi evenimente de însemnătate socio-economică pentru judeţul Alba.
Recomand Casa Dives - Varianta Boiereasca Din 1850, pentru atunci când vrei să fugi la capătul lumii. Degustă primăvara în Alba Iulia boierilor de altădată.
RăspundețiȘtergere