Peștera Scărișoara - Ghetarul de la Scărișoara

LOCALIZARE:  În sudul Masivului Bihor, Munţii Apuseni, sat Ghețari com. Gârda de Sus, jud. Alba, România       

VECHIME: Nu se poate preciza cu exactitate data când peştera a fost descoperită. Prima oară a fost menţionată de către Adolt Schmididi, geograf austriac, care a făcut primele observaţii şi prima hartă a peşterii în anul 1863. Cea mai veche gheață de la baza ghețarului are venerabila vârstă de 4000 de ani.

TELEFON GHIZI:    0756.439.203  ;   0742.010.347

CUM AJUNG: Estimările distanțelor sunt făcute până în satul Ghețari, loc în care trebuie să lăsați automobilul  într-una dintre cele două parcări amenajate și să o luați la pas pe traseul marcat (aprox. 15 min., drum drept) spre Peștera (Ghețar) Scărișoara.

             Satul Ghețari se află la o distanță de: 9 km de DN75, 16 km de Arieşeni, 24 km de Albac, 40 km de Câmpeni, 93 km de Cluj-Napoca, 119 km de Alba Iulia, 127 km de Deva, 133 km de Oradea, 133 km de Sebeș, 197 km de Sibiu, 199 km de Târgu Mureș.

     Acces rutier: - pe DN15 Târgu Mureș - Turda, DN75 Turda - Câmpeni - Albac - Gârda de Sus, DJ750 Ghețari;

                       - pe DN1 Cluj-Napoca- Gilău, DJ107P Gilău - intersecție DN1R Poiana Horea - Albac, DN75 Albac - Gârda de Sus, DJ750 Ghețari;

                       - pe DN1/A1 Sibiu - Sebeș - A1 Alba Iulia, DN74 Alba Iulia - Abrud, DN74A Abrud - Vârși, DN75 Vârși - Câmpeni - Albac - Gârda de Sus, DJ750 Ghețari;

                       - pe DN76 Deva - Brad, DN74 Brad - Abrud, DN74A Abrud - Vârși, DN75 Vârși - Câmpeni -Albac - Gârda de Sus, DJ750 Ghețari;

                        - pe DN76 Oradea - Beiuș - Ștei, DN75 Ștei – Nucet - Arieșeni - Gârda de Sus, DJ750 Ghețari.

            * Din Gârda de Sus se urmează DJ750 fie prin Dobrești - Munună - Ghețari (9km) sau dreapta pe la Peștera lui Ionele, Cheile Ordâncușei (zonă super frumoasă) și se continuă drumul până în Ghețari (17-18 km)  - Drumul este asfaltat.

      Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Ștei.

PROGRAM DE VIZITĂ: Luni - Sâmbătă: 9⁰⁰ - 18⁰⁰

                                                   Duminică: 9⁰⁰ - 17⁰⁰

            * Vizitarea este permisă doar în grup și sub îndrumarea cu un ghid. Intrările grupurilor de 20-50 de persone se face la ore fixe: 9⁰⁰, 10²⁰, 11⁴⁰, 13⁰⁰, 14²⁰, 15.⁴⁰, 17⁰⁰.

TARIFE VIZITĂ:   -  adulți: 10 lei         -  elevi, studenți: 7 lei

                                                                                     

CARACTERISTICI Peșteră:  ALTITUDINE: 1165m        AVEN: 60m diametru, adâncime de 48m    
                                                 LUNGIME: 750m (doar 250m vizitabil)          ADÂNCIME: 110 m  

                                                                 

CARACTERISTICI Ghețar: VECHIME: peste 4000 de ani                VOLUM: aprox. 75.000 m³
                                                SUPRAFAȚĂ: 5550m²         GROSIMEA stratului de gheață: între 37m și 26m

CAZARE: Cazare se gasește în satul Ghețari (pensiuni) dar și în împrejurimi.

REPREZENTATIV: Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România (al doilea ghețar subteran ca mărime din lume. Cel mai mare este în Slovacia).
                 Ghețarul de la Scărișoara este prima peșteră din România declarată monument al naturii, în 1938.
                 Deoarece toate formațiunile de gheată intră vara într-un proces de topire parțială care afectează valoarea estetică, peştera nu e niciodată la fel datorită naturii gheţii, în continuă transformare. Ar fi indicat ca vizitarea ei să se facă în ultimele luni de iarnă, când aceste formațiuni ajung la dezvoltarea lor maximă și conferă peșterii o frumusețe într-adevăr neobișnuită.              

           ! Este indicat să avem la noi o bluză mai groasă deoarece în peșteră temperatura este de doar câteva grade. De asemenea, este recomandat a se avea în vedere faptul că drumul/scările sunt abrupte și alunecoase, ceea ce necesită o încălțăminte mai fixă pe picior.
ÎN APROPIERE: Peștera (Ghețarul) Scărișoara se află la o distanță de: 10 km (prin Dobrești) sau 16 km (prin Cheile Ordâncușei) de Peştera POARTA lui IONELE, 22 km de Cascada VÂRCIOROG. 

DESCRIERE:  

   - Traseul către peștera Scărișoara pornește din satul Ghețari unde trebuie să ne parcăm mașinile și pornim alene pe poteca ce duce către peșteră.

   - Drumul prin pădure este unul extrem de relaxant și plăcut și nu durează mai mult de 15 minute de mers lejer.

   - Peștera face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Declarată monument al naturii și rezervație speologică, peșteră este renumită datorită prezenței în interiorul ei a unui ghețar cu vechime de peste 4000 de ani.

   - Intrarea în Peștera Scărișoara se face prin intermediul unui impresionant aven cu un diametru de 60 de metri care se deschide în pădurea din marginea platoului. 

   - O potecă îngustă săpată în stâncă și cele 270 de trepte metalice, destul de abrupte, ancorate în pereți, înlesnesc coborârea celor 48 de metri cât măsoară adâncimea avenului. Iniţial, aceste scări au fost din lemn, o parte din ele mai putând fi observate pe lângă scheletul metalic. 

   - Peștera deține mai multe încăperi. De la baza avenului se intră în Sala Mare printr-un portal impunător. Aici poate observa cel mai bine ghețarul, fața superioară a blocului de gheață formând podeaua Sălii Mari.

   - De aici se trece în zona numită Biserica, loc în care apar primele formațiuni stalagmitice de gheață.

   - Aceste două sectoare sunt oferite turiștilor spre vizitare, restul fiind destinate speologilor (vizitarea acestora este permisă doar în scopuri științifice și cu autorizație specială de la Institutul de speologie Emil Racoviță din Cluj Napoca). Astfel, nu sunt deschise circuitului turistic Rezervaţia Mică şi Rezervaţia Mare, sectorul turistic vizitabil fiind Aven-Sala Mare-Biserica.

   - Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință prin complexul de fenomene datorate prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneza și evoluția formațiunilor de gheată, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele, oferă botaniștilor un interesant și permanent teren de cercetare.