SCHIT DE CĂLUGĂRI
ADRESA: com. Dragoslavele, jud. Argeș, România
TELEFON: 0248544464
MAIL: schitul_dragoslavele@yahoo.com
ANUL ÎNFIINȚĂRII: Biserică - sfârșitul sec. al XVII-lea Schit - 1929
HRAM: Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23
aprilie)
MOAȘTE: Sfinții 40 de Mucenici, Sf. Ioan
Iacob Hozevitul
CUM AJUNG: Schitul Dragoslavele se află la o distanță de: 17 km de Câmpulung, 40 km de Bran, 51
km de Rașnov, 64 km de Brașov, 69 km de Pitești, 71 km de Targoviste, 176 km de București, 180
km de Sighișoara,
196 km de Onești.
Acces rutier: - pe DN71 București - Târgoviște, DN72A Târgoviște - Voinești -
dreapta DN73 - Dragoslavele - Schitul Dragoslavele;
- pe DN73 Brașov - Râșnov - Bran -
Fundata - Rucăr - Dragoslavele - Schitul Dragoslavele;
- pe DN67 Tg. Jiu - Rm. Vâlcea, DN73C Rm.Vâlcea - Curtea de
Argeș - intersecție DN73 -
Câmpulung - Dragoslavele - Schitul
Dragoslavele;
- pe DN11 Bacău - Onești - Tg.Secuiesc - Brașov, DN73 - Dragoslavele - Schitul
Dragoslavele;
- pe DN73 Pitești - Câmpulung - Valea Mare
Prăvăț - Dragoslavele - Schitul
Dragoslavele.
Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Câmpulung. Aici găsiți microbuze spre Dragoslavele.
CAZARE: Există variate oferte de cazare în zonele apropiate, zona Rucăr-Bran fiind una preponderant turistică. De asemenea se poate găsi cazare și în orașul Câmpulung.
REPREZENTATIV:
Deşi
satul Dragoslavele este o aşezare foarte veche, schitul de aici a fost
înfiinţat relativ târziu, în anul 1929.
Biserica este de origine maramureşeană, din lemn, construită de
credincioşii din Borşa - Maramureş, construită în sec. al XVII-lea.Aceasta a
fost adusă aici de la Predeal, în anul 1949,
de către Patriarhul Justinian.
În anexele de la Dragoslavele, între 1950 şi 1960 a funcţionat o şcoală de cântăreţi.
În anexele de la Dragoslavele, între 1950 şi 1960 a funcţionat o şcoală de cântăreţi.
ÎN
APROPIERE: Schitul Dragoslavele se află
la o distanță de: 8 km de Mausoleul MATEIAȘ, 13 km de Mănăstirea NĂMĂIEȘTI, 16
km de Peștera DÂMBOVICIOARA, 26
km de Mănăstirea Cetățuia NEGRU VODĂ, 40 km de Castelul BRAN, 46 km de Schitul BRAN, 54 km de Cetatea RÂȘNOV, 55
km de Peștera CETĂȚII (Fundata),
56 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 64 km de telecabina Poiana Brașov-Vf. POSTĂVARU, 66 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ, 69 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 72 km de Curtea Domnească Târgoviște, 81 km de Castelul CANTACUZINO, 81
km de telecabina Babele-Sfinxul-Platoul BUCEGI, 85 km de Biserica fortificată Prejmer, 88 km de Mănăstirea SINAIA, 88
km de Castelul PELEŞ, 97 km de Sinaia-COTA 1400(auto), 98
km de Muzeul Cinegetic POSADA, 99 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-Cota 1000.
DESCRIERE:
- Schitul Dragoslavele a luat ființă în 1929, cu rol de
reşedinţă patriarhală de odihnă pentru preoţimea musceleană.
- Biserica în jurul căreia se desfășoară viața schitului este veche din secolul al XVII-lea. Între anii 1928 - 1929, aceasta a fost mutată din Borşa Maramureşului la Predeal, unde a servit ca loc de rugăciune pentru tinerii străjeri iniţiaţi de Regele Carol al II-lea. Ulterior, în 1948, a fost adusă în Muscel, dezmembrată, la dorinţa Patriarhului
Iustinian. Ajunsă la Dragoslavele, a fost reconstruită, pentru ca
întregul complex să servească drept loc de odihnă şi cazare. A restaurant, din banii săi, zidurile care înconjurau parcul şi cele trei case existente şi a înfiinţat Schitul Dragoslavele, căruia i-a dăruit biserica, clădirile şi terenul aferent.
- Acoperișul este impunător, cu o streașină largă și o turlă foarte înaltă, țuguiată, în stil
maramureșan, ce servește și pe post de clopotniță.
- Biserica este aşezată pe o fundaţie de bolovani de
piatră, cu pereţii exteriori din grinzi de lemn.
- Intrarea în biserică se face mai întâi printr-un
cerdac construit pe partea sudică a bisericii, pe toată lungimea ei, și trecând apoi printr-o uşă masivă din lemn.
- Micul lăcaș este format din altar, naos şi pronaos. În
interior, se pot admira pereții pictaţi, din grinzi de lemn, catapeteasma şi
stranele sculptate cu multă măiestrie, peste care timpul nu a ezitat să-şi lase
amprenta.
- Biserica a fost sfinţită la 21 august 1949.
- Dragoslavele a fost un loc mult îndrăgit de
Patriarhul Justinian, un loc de odihnă și reculegere pentru acesta. În anul 1959, Patriarhul
Justinian a fost trimis la Schitul Dragoslavele şi obligat să stea aici timp de
câteva luni, în urma protestelor sale faţă de măsurile abusive ale regimului
comunist de a desfiinţa mănăstirile. Între anii 1950-1960, în cadrul
aşezământului a funcţionat o şcoală de cântăreţi bisericeşti, care nu mai
există în prezent.
- Ne încântă ochiul și amenajarea peisagistică care datează din anul
1925. În perioada postbelică, arborii existenţi au fost defrişaţi, în parte
doborâţi de furtună, creându-se, în locul acestora, o plantaţie de pomi
fructiferi. De asemenea, din dotările parcului se poate menţiona şi existenţa
unui pavilion din lemn de mesteacăn.
- Schitul, o amenajare peisagistică integrată
ansamblului de clădiri, a fost edificat după 1925 în stilul arhitecturii naţionale. Începând din 1929, devine reședința de vară a Patriarhului
României, un loc plin de căldură și
liniște. Peisajul blând, pădurea, bolțile de trandafiri, dau locului un aer aparte,
de liniște deplină.
Da , am fost acolo. Este un loc binecuvantat de Dumnezeu. Am cunoscut Schitul și în urmă cu 10 ani,însă am vazut cum arată acum, e super, iar slujbele și Cuvântul de Învățătură al Părintelui Arhimandrit Pavel Toderiță,îți umplu sufletul de bucurie. S-au făcut o mulțime de lucruri frumoase, a fost înnoit așezământul din temelii. cred că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a făcut o alegere bună
RăspundețiȘtergere. Dumnezeu să-l ajaute pe Patriarhul României, pe părintele Pavel și pe toți ostenitorii,donatorii și binefăcătorii acestui locaș.