Mănăstirea Durău

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA:  Stațiunea Durău, comuna Ceahlău, jud. Neamț, România

TELEFON:  0233428391

ANUL ÎNFIINŢĂRII:  Secolul al XVII-lea, reconstruită în  1830 - 1835

CTITOR: Marina, fiică de voievod moldovean, nepoata lui Vasile Lupu

HRAM: ,,Buna Vestire” (25 martie)
               ,,Sf. Pantelimon”

CUM AJUNG:  Mănăstirea Durău se află în centrul stațiunii Durău, la o distanță de:  58 km de Bicaz,  61 km de Tg. Neamț,  83 km de Piatra Neamț,  100 km de Vatra Dornei,  241 km de Cluj-Napoca,  264 km de Brașov,  424 km de București.

       Acces rutier: - pe DN15 Turda - Tg.Mureș - Reghin - Toplița - Borsec - DJ155F - Bistricioara - Durău;
                     - pe DN15 Bacău - Piatra Neamț - Bicaz - Viaduct-Poiana Largului - Călugăreni - DJ155F - Bistricioara - Durău;
                             - pe DN11 Brașov - Chichiș, DN12 Chichiș - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Toplița, DN15 Toplița - Borsec - DJ155F -  Bistricioara - Durău;
                             - spre Durău se pot lua autobuze de transport public atât din Piatra Neamţ cât şi din Tg. Neamţ. 

      Acces feroviar: Cele mai apropiate gări sunt gara Bicaz și gara Târgu Neamț.

CAZARE: Mănăstirea se află în stațiunea turistică Durău, acest lucru oferind o varietate de posibilități de cazare.

REPREZENTATIV: Mănăstirea Durău este situată la o distanță de 5 km de Cascada Duruitoarea, de la care și-a luat numele. 
                 Pictura bisericii a fost  făcută de Nicolae Tonitza şi ucenicii săi în 1935-1937, după o tehnică specială de topire a culorilor în ceară. 

                  Icoana mare argintată a Maicii Domnului, făcătoare de minuni, datează din sec. al XVIII-lea.

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Durău se află la o distanță de:  53 km de Mănăstirea SECU,  54 km de Barajul BICAZ, 55 km de Mănăstirea NEAMȚ,  57 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA, 64 km de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA,  65 km de Cetatea NEAMŢ,  72 km de Mănăstirea AGAPIA,   74 km de Mănăstirea VĂRATEC.

DESCRIERE: 

   - Conform istoricului mănăstirii, prima aşezare călugărească a fost un schit, ctitorie a călugăriţei Marina, fiică de voievod moldovean, nepoata lui Vasile Lupu. În timp, mănăstirea este desființată și devine biserică de mir în anul 1959 și revine la a fi mănăstire abia în anul 1989 ca schit de călugări, iar în anul 1991, redevine mănăstire de maici, cu o obște de 20 de măicuțe, aduse de la Mănăstirea Văratec.

   - La intrarea în mănăstire, în anul 1835, a fost construit Turnul-clopotniță. Acesta este o construcție masivă din zid, de plan pătrat, dispus pe trei nivele. La primul etaj al turnului se află paraclisul cu hramul “Schimbarea la Față”, dar și o expoziție permanentă de artă religioasă. 

   - Biserica actuală a Mănăstirii Durău este o construcţie cu zid din cărămidă, în formă de cruce, acoperita de trei turle semețe din lemn, cu elemente de arhitectură moldovenească. Ea a fost construită începând cu anul 1830 până în anul 1835, după cum reiese din pisania întipărită în pridvorul lăcașului. 

 

   - Faţadele exterioare au profiluri sub cornişe şi sunt văruite în alb.

   - Pridvorul bisericii a fost pictat în 1835 de pictori amatori.

- Pisania pictată deasupra intrării în pronaos -

   - Pronaosul, naosul şi altarul au rămas nepictate până în 1935, când interiorul va fi împodobit cu pictură în ceară, executată de studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Arte Frumoase din Iaşi (printre ei şi Corneliu Baba), călăuziţi de dascălul lor, N. Tonitza. Sub îndrumarea maestrului, pictorii umanizează foarte mult personajele, conferindu-le şi câte ceva din specificul popular românesc.

   -  Între cele două abside, pe boltă se află pictat Hristos Pantocrator (dreptul judecător), înconjurat de cei patru evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan.

   - În absida dreapta este ilustrată Naşterea Mântuitorului, în care se observă la Pruncul Iisus ochii de copil specifici picturii lui Tonitza. Este pictat și Ceahlăul, Athosul românesc. Păstorii sunt înfăţişaţi în costumele populare ale ţăranilor moldoveni. În absida stângă se află scena Învierii Domnului, cu ostaşii români adormiţi lângă morminte. Cele două scene biblice, aşa cum sunt redate, sugerează ascendenţa daco-romană a poporului român. 

   - Catapeteasma este sculptată în lemn de tei aurit şi pictată la Constantinopol în 1835. 

   - Conform tradiţiei, icoana cea mare, argintată, a Maicii Domnului ar fi fost realizată în secolul al XVIII-lea. Tot din acea perioadă se spune că ar data şi primele minuni săvârşite de această icoană de o frumuseţe deosebită.

   - După terminarea picturii, în 1937, biserica s-a sfinţit la 14 septembrie.

   - Pe lângă turnul de la intrare și biserică, ansamblul monahal mai cuprinde Casa Mitropolitului Veniamin Costachi, Casa Varahil Moraru și Stăreția. În apropiere se află și turnul vechi, de lemn. În anul 1991, a luat fiinţă Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru", loc de promovare a spiritualităţii ortodoxe în dialog ecumenic naţional şi internaţional.

                                               - Stăreția - 

   - Frumoasa poziție a schitului singuratic de la poalele muntelui Ceahlău a adăpostit numeroase personalități ale vieții politice, literare și cultural-artistice precum: Mitropolitul Veniamin Costache, Emil Gârleanu, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baeșu, Mihail Sadoveanu, care au găsit aici, în multe vacanțe, liniștea sufletească.