Mănăstirea Humor (Humorului)

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: com. Mănăstirea Humorului,  jud. Suceava, România 

TELEFON: 0230.231.411 ;  0744.827.316

ANUL ÎNFIINŢĂRII:  1530

CTITOR: logofătul Toader Bubuiog

HRAM: ,,Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și ,,Sf. Mucenic Gheorghe” (23 aprilie).

CUM AJUNG:  Mănăstirea Humor se află la o distanță de:  35 km de Câmpulung Moldovenesc,  39 km de Suceava,  79 km de Vatra Dornei,  108 km de Piatra Nemț,  138 km de Borșa. 

    Acces rutier: - pe DN17 Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;
                            - pe DN2 Bacău -Roman -Fălticeni, DN2E Fălticeni -Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;
                            - pe DN17 Suceava - Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului;

                          - pe DN15C Piatra Neamț -Tg.Neamț -Fălticeni, DN2E Fălticeni -Gura Humorului, DJ177 Gura Humorului - Mănăstirea Humorului.

      Acces feroviar: - Se poate ajunge în gara din Gura Humorului și apoi cu autobusul 6 km până la mănăstire.

            

CAZARE: În jurul mănăstirii sunt multe pensiuni cu oferte de cazare variate.

REPREZENTATIV: Mănăstirea Humorului este unul dintre cele mai vechi și cunoscute lăcașuri sfinte din Nordul Moldovei, fiind înscrisă pe lista celor mai importante monumente istorice ale regiunii. Aceasta impresionează cu pictura sa exterioară și interioară, cea mai veche din ţară.

                Biserica a fost construită de un nobil nu de un prinț conducător. 
               Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ștefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum și de prezența pentru prima dată în arhitectura moldovenească a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței (încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor).

            În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii (marele logofăt Toader Bubuiog și soția sa Anastasia) și mai mulți demnitari ai Moldovei medievale. 

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Humor (Humorului) se află la o distanță de:  11 km de Mănăstirea VORONEŢ, 24 km de Salina CACICA, 37 km de Mănăstirea MOLDOVIŢA, 41 km de  Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 51 km de Mănăstirea SUCEVIŢA, 57 km de Mănăstirea PUTNA, 72 km de Cetatea NEAMŢULUI (NEAMȚ), 82 km de  Mănăstirea AGAPIA, 83 km de Mănăstirea VĂRATEC,  85 km de Mănăstirea NEAMȚ,  88 km de Mănăstirea SECU, 90 km de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA,  91 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA.

DESCRIERE: 

   - Mănăstirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc.  În jur, pe valea râului, s-a format și satul ce dă numele mănăstirii.         

   - La intrare ne întâmpină Turnul - clopotniță, construcție datând din secolul al XIX-lea. Acesta este confecționat din lemn și are un etaj. La parter se află intrarea în ansamblul mănăstirii, iar la etaj este camera clopotelor.

   - Locul mănăstirii nu a fost întâmplator ales, aici existând din timpul domniei lui Alexandru cel Bun un lăcaș monahal care s-a bucurat de daniile ctitorilor. În anul 1530, logofătul Teodor Bubuiog și soția acestuia Anastasia ridică zidurile Bisericii Humor în imediata vecinătate a fostei biserici căzute în ruină.

              

            

   - Biserica "Adormirea Maicii Domnului” este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Construcția fost împodobită peste tot, în exterior și în interior, cu picturi în frescă, ca și bisericile VORONEŢ,  MOLDOVIŢA, Arbore și  SUCEVIŢA.

   - În 1535, ctitorul a adus o echipă de meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula zugrav de biserici și curtean al Măriei sale Petru, voievodul Moldovei. Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii.

  - Ceea ce caracterizează în plus întreaga pictură de la Humor este unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanța diferitelor nuanțe de roșu, culoare specifică acestei biserici. Din cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial.

                 

   - Pictura exterioară vădește pe deplin arta meșterului Toma - la Mănăstirea Humorului întâlnim cele mai vechi fresce în aer liber din Bucovina, unde, preciza criticul Vasile Drăguț, " ... își spune cuvântul o sărbătorească orchestrație de culori calde, pe suportul cărora roșul se detașează cu strălucire".
   - Picturile de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate.

   - Pe peretele exterior sudic al pronaosului se află o pisanie scrisă în limba slavonă având următorul text: "Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, la porunca și cu ajutorul evlaviosului domn Petru Voievod, fiul voievodului Ștefan cel Bătrân, s-a început acest hram în numele cinstitei Adormiri a Preacuratei și Preabinecuvântatei noastre Stăpâne Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, cu cheltuiala și prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofăt, și a soției sale Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen Chir Paisie" (1530).

- Fațada sudică - Fereastră dreptunghiulară cu ancadrament din baghete încrucişate, înconjurată de scene din viața Sf. Nicolae -

   - Printre scenele reprezentative sunt cele 24 de scene ale Imnului Acatist al Bunei Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul Constantinopolului de către perși în anul 625, Rugul în flăcări, Viața Sfântului Nicolae (în 15 scene), precum și Parabola Fiului Risipitor. 

- Fragmente din Acatistul Bunei Vestiri - 

             - Una din scenele din Asediul Constantinopolului -

   - În pridvor, pe peretele vestic, fresca ,,Judecata de Apoi” se lasă privită şi din afară, luminată prin arcade.

- Arcul dublu median ce separă spaţiul interior al pridvorului - 

   - Peretele de vest și bolta exonartexului prezintă tema complexă a “Judecății de Apoi”, urmând exemplul Mănăstirii Sfântului Nicolae din Probota. Aceeași scenă o regăsim și la Mănăstirile VORONEŢ, MOLDOVIŢA și  SUCEVIŢA.  

    - Lângă figura nobilă a lui Iisus este mâna Domnului ce ține balanța pentru a cântări păcatele sufletelor.  
   - Întreaga parte de stânga a peretelui reprezinta raiul cuprinzând pe trei registre arhangheli, sfinți, martiri și profeți. Sfântul Petru conduce sufletele în Paradis iar într-o gradină pe un fundal alb, Fecioara Maria așteaptă sufletele salvate.
   - În partea dreaptă este reprezentat iadul cu Arhanghelul Mihail apărând sufletele nevinovate de diavol.

   - Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică, portalul de intrare în biserică având un ancadrament cu muluri terminat în arc frânt. 

- Stâlpi ce susțin cele două arcade ale pridvorului deschis al bisericii -

   - Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectat, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe, din Arborele lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul starețului Paisie.

   - La răsărit cele trei abside sunt decorate cu firide alungite, iar sub cornișă se află un rând de ocnițe mici.

 - Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugăciunea tuturor sfinţilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, frescă de amploare considerată o invocaţie la apărarea Moldovei în faţa ameninţării semilunii. 

   - Interiorul bisericii este împărțit în cinci încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, încăperea mormintelor  (gropnița), naosul și altarul. 

   - Și aici continuă tradițiile iconografice ale picturii murale din vremea lui Ștefan cel Mare, punându-se însă accent mai mult pe caracterul narativ al prezentării, ceea ce a dus la înmulțirea scenelor și registrelor.

   - Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi, iar pe pereți sunt pictate momente din viața Mântuitorului (în special ciclul Patimilor).

 - Spre răsărit, biserica se termină prin absida de formă circulară a altarului, despărțit de naos printr-o catapeteasmă foarte veche, o excepțională sculptură în lemn.

   - În încăperea mormintelor au fost îngropați ctitorii (marele logofăt Toader Bubuiog și soția sa, Anastasia) și alți demnitari ai Moldovei medievale. 

  

       

   - Potrivit obiceiului, ctitorul a clădit odată cu biserica și chilii și ziduri înconjurătoare. În prezent, din  chiliile ridicate pentru călugări nu mai există decât niște ruine pe latura de sud și de est.

   - În anul 1641 domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn masiv ce avea un rol defensiv, în încăperile de la etaj putându-se refugia apărătorii complexului împreună cu odoarele de preț ale mănăstirii.

   - Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii și, inițial, făcea parte din zidul de apărare al mănăstirii. În prezent, se mai observă doar câteva ruine din acest zid (pe laturile de vest și de est ale turnului). Clădirea turnului este sprijinită pe laturile de nord și de vest de două contraforturi înalte. 

 - Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea Humor în 1783, trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri". După desființare, chiliile s-au ruinat aproape complet iar biserica a fost transformată în biserică parohială. După Unirea Bucovinei cu România (1918), biserica fostei mănăstiri Humor a continuat să funcționeze ca biserică de parohie, iar, datorită frumuseții artistice, a fost integrată circuitului turistic.

  - Între anii 1960-1970, s-au efectuat importante lucrări de restaurare a ansamblului mănăstiresc. Ansamblul pictural a fost restaurat în anii 1971 - 1972. De asemenea, s-a restaurat turnul construit de Vasile Lupu.

   - Abia în iulie 1991 Mănăstirea Humor a fost reactivată ca așezământ monahal de maici.