MĂNĂSTIRE DE CĂLUGĂRI
ADRESA: com. Vânători, jud. Neamţ, România
TELEFON: (+4) 0233 251862
CTITOR: Vornicul Nestor
Ureche (tatăl cronicarului Grigore Ureche)
ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1602
HRAM: ,,Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul" ( 29 August )
HRAM: ,,Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul" ( 29 August )
CUM AJUNG: Mănăstirea Secu se află la o distanță de: 16 km
de Târgu Neamţ, 53 km de Durău, 55 km de Piatra Neamț, 73 km de Suceava, 82 km de Gura Humorului, 119 km de Iași.
Acces rutier: - pe DN2 Suceava - Fălticeni, DN15C Fălticeni - Tg.Neamț, DN15B Tg.Neamț - lăsăm în dreapta drumul spre Mănăstirea NEAMŢ, după cca. 15 km virăm la stânga (indicator) și după cca. 4 km ajungem la Mănăstirea Secu;
- pe DN 17B Vatra Dornei - Poiana Largului, DN15B Poiana Largului - Pipirig - virăm la dreapta (indicator) și după cca. 4 km ajungem la Mănăstirea Secu;
- pe DN15C Piatra Neamț -Tg. Neamț, DN15B Tg. Neamț - lăsăm în dreapta drumul spre Mănăstirea NEAMŢ, după cca. 15 km virăm la stânga (indicator) și după cca. 4 km ajungem la Mănăstirea Secu.
Acces rutier: - pe DN2 Suceava - Fălticeni, DN15C Fălticeni - Tg.Neamț, DN15B Tg.Neamț - lăsăm în dreapta drumul spre Mănăstirea NEAMŢ, după cca. 15 km virăm la stânga (indicator) și după cca. 4 km ajungem la Mănăstirea Secu;
- pe DN 17B Vatra Dornei - Poiana Largului, DN15B Poiana Largului - Pipirig - virăm la dreapta (indicator) și după cca. 4 km ajungem la Mănăstirea Secu;
- pe DN15C Piatra Neamț -Tg. Neamț, DN15B Tg. Neamț - lăsăm în dreapta drumul spre Mănăstirea NEAMŢ, după cca. 15 km virăm la stânga (indicator) și după cca. 4 km ajungem la Mănăstirea Secu.
Acces feroviar: Cea mai apropiată este gara din Tg. Neamț, de unde se pot lua autobuze spre mănăstire.
Se poate găsi cazare şi în comuna Vânători, la pensiunile din zonă.
REPREZENTATIV: Mănăstirea Secu este o aşezare monahală care dăinuie de peste 400 de ani şi este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Neamţ.
Iniţial, biserica a fost pictată în exterior, lucru ce mai poate fi observat atât pe peretele de sud cât şi pe turla de deasupra Sfântului Altar.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Secu se află la o distanță de: 3 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA, 10 km (drum forestier) de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA, 11 km de Mănăstirea NEAMŢULUI (NEAMȚ), 20 km de Cetatea NEAMŢULUI (NEAMȚ), 27 km de Mănăstirea AGAPIA, 29 km de Mănăstirea VĂRATEC, 53 km de Mănăstirea DURĂU, 73 km de Barajul BICAZ, 75 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 88 km de Mănăstirea HUMORULUI, 90 km de Mănăstirea VORONEŢ, 94 km de Salina CACICA.
DESCRIERE:
Iniţial, biserica a fost pictată în exterior, lucru ce mai poate fi observat atât pe peretele de sud cât şi pe turla de deasupra Sfântului Altar.
ÎN APROPIERE: Mănăstirea Secu se află la o distanță de: 3 km de Mănăstirea SIHĂSTRIA, 10 km (drum forestier) de Schitul SIHLA și Peştera SF.TEODORA de la SIHLA, 11 km de Mănăstirea NEAMŢULUI (NEAMȚ), 20 km de Cetatea NEAMŢULUI (NEAMȚ), 27 km de Mănăstirea AGAPIA, 29 km de Mănăstirea VĂRATEC, 53 km de Mănăstirea DURĂU, 73 km de Barajul BICAZ, 75 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 88 km de Mănăstirea HUMORULUI, 90 km de Mănăstirea VORONEŢ, 94 km de Salina CACICA.
DESCRIERE:
- Primul schit a fost ridicat în anul 1530, iar Domnitorul Petru Rareş (1527-1546) a clădit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului mănăstirii. Construcţiile care se află astăzi în cadrul complexului mănăstiresc de la Secu au fost construite, începând cu anul 1602, de către Nestor Ureche, vornicul Ţării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soţia sa Mitrofana.
- Aşezată în vecinatatea Pârâului Secu şi la poalele Muntelui Văsan, acest aşezământ monarhal se înfăţişează ochilor noştri sub forma unei cetăţi medievale, construite cu ziduri groase, turnuri de apărare şi turle înalte.
- Biserica mănăstirii este construită din piatră şi cărămidă de către meşteri locali şi munteni, având hramul ,,Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, cu prăznuire la data de 29 august. Este reprezentativă pentru arhitectura moldovenească de la sfârşitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea. Construcția integrează influenţe munteneşti în forma sa moldovenească. Acestea includ cele două turnuri, unul deasupra naosului, celălalt deasupra pronaosului, şi cele două rânduri de arcade mate, care înconjură faţadele bisericii.
- Iniţial, biserica a fost zidită cu o singură turlă, iar între anii 1812-1818
este prelungită, ridicându-i-se şi cea de a doua. Pictura originală a
fost executată în frescă de pictori anonimi, în stil bizantin. Din ea se mai păstrează
doar câteva registre.
- În anul 1850, doi meşteri locali vor picta interiorul, în ulei, cu o pictură renascentistă, care a fost curăţată în 1972, iar în anul 2002 a fost restaurată, cu ocazia aniversării a 400 de ani de existenţă a mănăstirii.
- Pictura interioară originală s-a păstrat deasupra ușii care face legătura dintre pronaos și naos, precum și la mormintele ctitorilor, unde pot fi admirate scene din Vechiul Testament, precum: „Sfânta Treime – Cina de la Stejarul Mamvri” și „Sânul Patriarhilor Avraam, Isaac și Iacob”.
- Catapeteasma a fost sculptată în stil baroc, este poleită cu aur şi
este din lemn de tei sculptat.
- Cea mai de preţ icoană a Mănăstirii Secu este Icoana Maicii Domnului din biserica mare, icoană care a fost oferită în anul 1647 de către domnitorul Vasile Lupu, ca semn de preţuire deosebită faţă de Mitropolitul Varlaam. Icoana a fost adusă din Insula Cipru şi este cunoscută sub denumirea de ,,Icoana Cipriotă” de la Mănăstirea Secu.
- Cea mai de preţ icoană a Mănăstirii Secu este Icoana Maicii Domnului din biserica mare, icoană care a fost oferită în anul 1647 de către domnitorul Vasile Lupu, ca semn de preţuire deosebită faţă de Mitropolitul Varlaam. Icoana a fost adusă din Insula Cipru şi este cunoscută sub denumirea de ,,Icoana Cipriotă” de la Mănăstirea Secu.
- Pereţii pronaosului şi
naosului sunt împodobiţi cu scene din vieţile sfinţilor din calendar, cu
evenimente importante din viaţa Bisericii, cum ar fi, de pildă, Sinoadele
ecumenice, dar şi chipuri de ierarhi şi cuvioşi. De asemenea, absidele
stranelor sunt zugrăvite cu scene din viaţa Mântuitorului şi a Sfinţilor
Apostoli.
- În pereţii din camera mormintelor, se pot observa două mici nişe. În cea dreaptă se află mormântul fondatorului, Nestor Ureche, iar în cea din stânga – mormântul soţiei sale, Mitrofana.
- Să subliniem şi faptul că, iniţial, biserica a fost pictată în exterior, lucru ce mai poate fi observat atât pe peretele de sud, cât şi pe turla de deasupra Sfântului Altar. Pictura, identică din punct de vedere al stilului şi al culorilor utilizate cu cea de la Mănăstirea Suceviţa, s-a păstrat, în exterior, deasupra pisaniei originale de la 1602, pe latura de sud.
- În dreptul faţadei sudice, se află o nişă în care este mormântul Episcopului mitropolit Varlaam. În jurul bisericii, întâlnim mormintele diferiţilor înalţi ecleziaşti ai bisericii moldoveneşti.
- În cadrul complexului monahal de la Secu se află şi două paraclise: paraclisul “Adormirii Maicii Domnului” şi paraclisul “Sf. Nicolae”. În Paraclisul ,,Adormirii Maicii Domnului” se găsesc şi raclele cu osemintele a doi duhovnici renumiti Ieroschimonahul Vichentie Mălău şi Ieroschimonahul Antim Găină.
- Clopotniţa ce sărută cerul, zidurile groase de piatră
de munte ce îmbracă curtea şi biserica mănăstirii sunt ca o pătură groasă, ocrotitoare.
- Mărturia solemnă a zidurilor îţi reînvie în minte ideea ca nu există moment în timp şi nici loc în lume în care să nu fi existat credinţa. Clopotele mănăstirii răsună, amintind că am călcat pe un pământ sfinţit de nevoinţe, de rugăciuni, post şi priveghere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea. Ai fost acolo? Ți-ai dori să ajungi?