Mănăstirea Moldoviţa

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: com. Vatra Moldoviţei, jud. Suceava, România

TELEFON: 40 230 336348  /  40 744615458

CTITOR: Petru Rareş

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1532
HRAM: Buna Vestire (25 martie)

CUM AJUNG:  Mănăstirea Moldovița se află la o distanță de:  22 km de Câmpulung Moldovenesc,  31 km de Gura Humorului,  48 km de Rădăuți,  59 km de Vatra Dornei,  65 km de Suceava,  95 km de Târgu Neamț,  134 km de Piatra Neamț.

    Acces rutier: - pe DN17 Bistrița - Vatra Dornei - la intrarea în Câmpulung DN17A - Vatra Moldoviței -  Mănăstirea Moldovița;
                             - pe DN17 Suceava -Gura Humorului -Vama, DJ176 -Vatra Moldoviței -Mănăstirea Moldovița;
                       - pe DN15 Bacău - Piatra Neamț - Bicaz - Poiana Largului (viaduct) - DN17B Vatra Dornei - Iacobeni - la intrarea în Câmpulung DN17A - Vatra Moldoviței - Mănăstirea Moldovița;                   

    Acces feroviar:  Cele mai apropiate gări sunt în Câmpulung și Vama. Restul distanței poate fi parcurs cu microbuzele de transport în comun.

CAZARE: Se găsește cazare în apropierea mănăstirii sau la Gura Humorului.

REPREZENTATIV: Mănastirea Moldovița este una dintre cele mai vechi așezări călugărești, cu un important trecut istoric, între pârâurile Moldovița și Ciumarna.

                     Dintre toate bisericile bucovinene, picturile exterioare de aici s-au păstrat cel mai bine. Cea mai importantă caracteristică a Bisericii ,,Buna Vestire” este exonartexul cu cele trei bolţi în faţada vestică. 

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Moldovița se află la o distanță de: 32 km de Mănăstirea SUCEVIŢA,  34 km de Mănăstirea VORONEŢ, 37 km de Mănăstirea HUMORULUI, 50 km de Salina CACICA, 67 km de Mănăstirea SF. IOAN cel Nou-Suceava, 69 km de Mănăstirea PUTNA,  98 km de Cetatea NEAMŢULUI (NEAMȚ).  

DESCRIERE:                 
   - Tradiţia aminteşte de existenţa Mănăstirii Moldoviţa încă din timpul voievozilor Muşatini. Sub paşnica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită şi înzestrată de ctitori, a dăinuit până la sfârşitul veacului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbuşit. Ruinele ei se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala mănăstire.

   - Voievodul Petru Rareş, iubitor de artă ca şi tatăl său Ştefan cel Mare, vrând să continuie existenţa Mănăstirii Moldoviţa, alege locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi construieşte actuala biserică a Moldoviţei în anul 1532, închinând-o aceluiaşi hram"Buna Vestire". În aceeaşi epocă, împrejmuieşte biserica cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici fortăreţe.

Deasupra intrării principale în mănăstire este sculptată în piatră veche stema Moldovei.

   - În incintă se înalţă biserica. Lungimea totală a bisericii este de 32,80 metri, iar lățimea de 8,50 metri. În general, linia zidurilor, proporţia turlelor în raport cu zidurile şi cu întreaga suprafaţă a bisericii, tind spre înălţime.

   - Biserica a fost pictată în 1537, atât în interior cât şi în exterior. Diferenţele de stil semnificative între scenele variate indică faptul că au muncit mai mulţi pictori la Moldoviţa. La partea superioară a peretelui de sud este reprezentat imnul acatist, ruga de mulţumire şi laudă către Maica Domnului, una dintre cele mai frumoase teme iconografice ale bisericilor din Bucovina.

   - Nu au fost descifrate încă toate secretele tehnice ale acestor picturi exterioare care au rezistat atâtea secole, singurele păstrate fiind cele din perioada domniei lui Petru Rareş, deşi ruinele bisericilor mai vechi de la Humor şi Probota au dovedit că primele fresce exterioare au fost realizate în timpul lui Alexandru cel Bun.

   - Una dintre compoziţiie importante de pe faţada sudică este ,,Asediul Constantinopolului". Această pictură are mai întâi un înţeles istoric şi religios, apoi un aspect politic şi social, demonstrând dorinţa moldovenilor de a scăpa de sub jugul otoman (aşa cum Fecioara a ajutat odinioară pe bizantini, la înfrângerea perşilor, tot aşa, să-i ajute pe moldoveni să-i înfrângă pe turci).

 Asediul Constantinopolului

   - O altă vastă compoziţie de pe faţada sudică este Arborele lui Ieseu, temă care ilustrează genealogia lui Iisus Hristos şi care nu lipseşte de la niciuna din bisericile cu picturi exterioare din nordul Moldovei.

Arborele lui Ieseu – fragmente

 - Alături de ,,Arborele lui Ieseu”, pe contrafort, sunt reprezentaţi filozofi, scriitori clasici din lumea greacă: Pitagora, Socrate, Aristotel, Platon etc.

   - Din păcate, numele pictorilor de la Moldoviţa nu se cunosc, lucru explicabil şi prin faptul că cei mai mulţi erau călugări, care din smerenie nu şi-au lăsat înscris numele pe pereţi.        

   - Principalele culori ale frescelor de la Moldoviţa sunt roşu, verde şi galben, toate trei obţinute din argilă, la care se adaugă un albastru din azurit. Aceşti coloranţi naturali erau amestecaţi cu pigmenţi din plante sau din organe de animal, folosiţi în special pentru conservare. 

            

   - În partea de vest intrarea în biserică se face printr-un pridvor cu cinci arcade: trei se deschid spre vest şi câte una spre nord şi sud. Pe faţada celor patru stâlpi ce susţin pridvorul, sunt illustrate diverse scene din Geneză (în patru registre, mai puţin bine păstrate). În pridvorul deschis, pe peretele vestic, este pictată în patru registre mari, Judecata de Apoi.

   - În luneta uşii de la intrarea în pronaos este reprezentată Maica Domnului cu Iisus în braţe, într-o compoziţie plină de valoare artistică, o adevărată capodoperă picturală a epocii. 
   - Pe faţada de est a pridvorului se află un registru cu minunile Sfantului Arhanghel Mihail şi două registre cu scene din viaţa şi minunile Sfântului Nicolae. În bolta pronaosului troneaza Fecioara cu Iisus în atitudine de rugăciune, înconjurată de îngeri în zbor.

   - Printre arcele bolţii stelate sunt reprezentaţi șasesprezece profeţi, iar în cei patru pandantivi sfinţii Cosma, Iosif, Teofan şi Ioan Damaschin. 

                                                           În bolţi sunt reprezentaţi heruvimi, arhangheli şi îngeri.

   - Pe faţada de nord, din cauza intemperiilor, pictura s-a deteriorat mult. În partea superioară se păstrează două registre ce ilustrează momente din Vieţile Sfinţilor Ioachim şi Ana. În continuare, în dreptul pronaosului se păstrează cincisprezece scene, în două registre: Predica Sfinţilor Apostoli. Puţin mai jos, se observă urme din scenele din viaţa Sfântului Antonie.

   - Pe peretele de est - central, una sub alta, se află reprezentate scene care se constituie într-o axă a întregii picturi exterioare.

   - În şirul monarhilor este reprezentat Iisus Emanuil în disc, acoperit cu un voal de purpură şi o stea, deasupra. Mai jos, pe fondul unei draperii roşii, în dreptul apostolilor, este redat Iisus, mielul alb. Scena din rândul profeţilor, tratată mai bogat, reprezintă pe Maica Domnului, pe tron, cu Iisus în braţe, înconjurată de îngeri.

Chiar sub streşini, sunt 105 nişe, fiecare cu un înger pictat.

   - În 1785, mănăstirea este desfiinţată. Până în 1932-1934, când şi-a reluat activitatea ca mănăstire de maici, a suferit numeroase deteriorări. În perioada 1954-1960, Mănăstirea Moldoviţa a fost restaurată şi înnoită.

            Deşi zilnic se perindă sute de oameni, maicile care vieţuiesc aici îşi fac simţită prezenţa la modul cel mai discret cu putinţă.

   - În clisiarniţă este amenajat muzeul mănăstirii. Muzeul mănăstirii păstrează manuscrise din secolul al XV-lea în care se fac referiri preţioase la modul de organizare a şcolii mănăstireşti, la activitatea culturală în general.

   - Pe lângă acestea, de o inestimabilă valoare artistică şi istorică sunt pomelnicul şi epitafurile (pomelnicul lucrare de artă prin decoraţia sculpturală şi în acelaşi timp document istoric datorită însemnărilor pe care le cuprinde şi cele două epitafuri-broderii lucrate în secolul al- XV-lea). De asemenea, printre cele mai frumoase piese se numară şi jilţul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rareş. Remarcabil prin proporţiile sale, care-i dau o alură monumentală, jilţul este decorat cu stema Moldovei, cu împletituri de linii şi flori mărunte crucifere.

                       Jilţul Domnitorului Petru Rareş - sec. XVI             Statuia lui Petru Rareş - curtea mănăstirii. 

   - Mănăstirea este împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i aspectul de fortăreaţă.

   - În colţurile incintei se înalţă la sud-est turnul masiv al clopotelor, iar la nord-est un turn circular, cu două încăperi suprapuse, despărţite printr-o podină de lemn. 

  

   - ,,Un nume frumos ca o icoană străveche, Moldoviţa. O biserică de cuvinte. Un amurg al sunetelor. O vâlvătaie de aureole, un galben de o blândă luminozitate. Chivot de piatră şi culoare înălţat pe valea râului Moldoviţa, aproape de confluenţa cu pârâul Ciumârna, într-o absidă feerică dintre Obcina Mare şi Obcina Feredeului, Mănăstirea Moldoviţa este fără îndoială, după Probota, cea mai de seamă ctitorie a domnitorului Petru Rareş, dârză şi deşteaptă odraslă a lui Ştefan cel Mare." -  (N.Iorga).