Translate

- sursă fotografii: DINCOLO DE APROAPE - Blog foto

Buşteni - Babele, Sfinxul - Platoul Bucegi


LOCALIZARE: Telecabina către Babele și către Sfinx se ia din stațiunea Buşteni, jud. Prahova.
TELEFON: Telecabina Buşteni (staţia din oraş) – 0244. 311.674 ;  0244 - 320.306
                    Cabana Babele (cota 2206 m) - 0723.191.265 ;  0744.772.710
                    Salvamont Busteni: 0244.321.656 / 0728.289.430
CUM AJUNG: Stațiunea Bușteni se află la 7 km de Sinaia,  10 km de Predeal,  67 km de Ploiești,  38 km de Ploiești,  132 km de București.
                  Acces rutier: -  pe DN1 - Bucureşti (A1) - Ploiești - Sinaia - Bușteni - Predeal -  Braşov. 
                 Acces feroviar: Se poate ajunge cu trenul în gara din Buşteni din toate colţurile ţării, prin Braşov sau prin Ploieşti. 


CAZARE: În Buşteni sunt posibilităţi de cazare variate, atât în ceea ce privesc condiţiile cât şi preţurile. Şi sus, Cabana Babele oferă cazare în condiţii foarte bune, chiar dacă se afla la o altitudine de peste 2000 de metri. E cel mai  bine să aveţi o rezervare făcută înainte de a porni la drum.
PROGRAMUL DE FUNCŢIONARE A TELECABINEI:
         - Iarna (16 Septembrie-14 Iunie): 08:30-15:45 (excepție weekendurile însorite din Septembrie sau Octombrie unde programul se poate prelungi cu 2-3 ore, în funcție de numărul turiștilor aflați la Babele)
            - Vara (15 Iunie-15 Septembrie): 07:30-17:45 (20:00-pentru cazurile cu foarte mulți turiști la Babele)
                         Revizie: zilnic cu jumate de oră înainte de prima cursă și în fiecare marți (08:00-12:00)
                         Programul poate varia în funcţie de vreme.
INFORMAŢII TELECABINĂ: Aceasta circulă o dată la aproximativ un sfert de ora şi are o capacitate de cca 25 de persoane.
                         Punct de plecare - lângă Hotel Silva.
                         Traseul are diferenţa de nivel de 1235 m şi o lungime de 4351 m.                                                
REPREZENTATIV: Platoul Bucegilor este situat la o altitudine de până la 2.400 de metri. Pe platoul din Munţii Bucegi se găsesc unele dintre cele mai interesante monumente ale naturii din România: Sfinxul (2216 m) şi Babele. 
                   Ar fi minunat, ca după ce ai admirat toate minunăţiile acestea, să cobori pe traseu sau cu telecabina spre Peştera Ialomicioarei şi Mănăstirea Peştera. Telecabina spre Peştera mai costa încă  ceva lei şi, de obicei, e mai liberă, mulţi turişti oprindu-şi aventura la Babele.
ÎN APROPIERE: Telecabina Bușteni se află la: 3 km de Castelul CANTACUZINO, 9 km de Mănăstirea SINAIA, 9 km de Castelul PELEŞ, 19 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI - Cota 1000, 19 km  de Muzeul Cinegetic POSADA,  19 km de Sinaia - COTA 1400,   27 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana 35 km de Cetatea RÂȘNOV,  36 km de Peștera CETĂȚII (Fundata), 39 km de Cetățuia BRAȘOVULUI43 km de telecabina Poiana Brașov-Vf. Postăvaru49 km de Schitul BRAN65 km de Peștera DÂMBOVICIOARA73 km de Mănăstirea CHEIA, 81 km de Schitul DRAGOSLAVELE, 81 km de  Mănăstirea SUZANA,  89 km de Mausoleul de la MATEIAȘ,  96 km de Mănăstirea Cetățuia NEGRU VODĂ


DESCRIERE:
                     Telecabina Buşteni - Babele face legătura între staţiunea prahoveană Buşteni şi zona Babele. 

                 
                       Accesul sus la Babele se poate realiza şi urmând următoarele trasee turistice:
                          - Pe Valea Jepilor – din Buşteni: Buşteni (885m) - Jepii Mici – Cabana Caraiman (2025m) – Cabana Babele; marcaj cruce albastră, durata 4 ore, nu este recomandat iarna;
                     - Din Sinaia – cu telecabina până la Cota 1400 sau până la Cota 2000 (sau se pot urmări traseele turistice din zona) – Piatra Arsă – Babele.



                Telecabina a fost inaugurată în vara anului 1978, în luna august, aceasta urcând pentru prima dată de la altitudinea de 850 m (orașul Buşteni) până la altitudinea de aproape 2300 m (aproape de cabana Babele). Telecabina circulă dacă vântul nu bate mai tare de 15 m/s (52 km/h), iar dacă totuși vântul bate la limită, atunci instalația funcționează în alertă de vânt, cu încetinirea telecabinei la stâlpii de pe platou.  

            
                 Plimbarea cu telecabina, durează cam 10 minute, timp în care, de acolo de sus, priveşti mut de uimire frumuseţile  ce rămân în urma ta: stâncile golaşe, brazii crescuţi direct din piatră sau petele verzi create de jnepeni.     



               Odată ajunşi pe platoul Munţilor Bucegi, vedem Cabana Babele care este situată  lângă staţia de telecabină, sub Vârful Babele, reprezentând baza turistică centrală a Munţilor Bucegi, aici încrucişându-se principalele drumuri (trasee) din masiv. 


                Platoul Bucegilor, situat la o altitudine de până la 2.400 de metri, este acoperit cu pajişti alpine şi jnepenişuri. Platoul este uşor ondulat şi înclinat de la nord către sud. Datorită amplasării lor şi panoramelor splendide pe care le ofera, Munţii Bucegi atrag, anual, pe culmile lor, milioane de turişti. 


               Cum te dai jos din telecabină, pe partea dreaptă, la cateva sute de metri, apar din loc în loc nişte forme ciudate de microrelief care s-au format prin alternanţa îngheţ - dezgheţ, la care s-a adaugat acţiunea apei prin şiroire şi o acţiune eoliană puternică. 



                  În apropierea cabanei Babele sunt situate, de la nord la sud, Babele şi Sfinxul. Acestea, împreună cu Baba de pe Cocora, cu Masa Ciobanului sau Baba din Vanturis atrag zilnic sute de turişti. 
                  Apa și vântul au creat două stânci ce seamănă cu două babe gârbovite ce stau la taifas. Pentru alţii, cele două stânci sunt mai degrabă asemenea unor ciuperci. Babele au fost numite și „Altarele ciclopice din Caraiman”, datorită apropierii lor de Sfinx. Unele legende spun că acestea au fost altare dacice unde se aduceau jerfe zeilor. Desigur că legende sunt multe dar, singurul lucru cert, este frumuseţea deosebită a acestor monumente ale naturii. 

Babele

                  Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima dată, prin anul 1900, dar din faţă nu din profil, aşa cum apare în imaginile “uzuale”. El a fost denumit astfel abia începând din anul 1936. Imaginea de sfinx a apărut în momentul în care stânca, azi înaltă de 8 m, cu o laţime de 12 m, a fost privită dintr-un anumit unghi, având drept reper o axă ce porneşte de la el catre Baba Vântoaselor, cum i se spune unei stânci din preajmă. Stânca cu înfăţişare de om priveşte spre cercul de precesie al echinocţiilor. Megalitul capătă conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, când apune soarele.
Sfinxul

                 Despre Sfinx, se spunea în trecut, că este reprezentarea unei divinităţi supreme din timpuri străvechi. Forma umană, faţa proporţionată, buzele severe şi bărbia proeminentă sunt semne ale unei expresii de putere şi suveranitate, semne ale puterii divine. Natura a fost uimitoare în creaţia sa, rezultatul fiind destul de realist. Unii istorici au mers chiar mai departe, spunând că Sfinxul este o copie a celui din Gizeh, Egipt, deoarece asemnănările sunt foarte multe, având şi o aceeiaşi înălţime cu cel egiptean.
                     Adevărăt sau nu, Sfinxul rămâne, alături de Babe, un simbol al Munţilor Bucegi şi al României.


                   Pe platoul Bucegilor, la Babele, temperatura este mult mai scăzută faţă de cea din Buşteni. Indicat este ca, încă de jos, să ai pregatită o jachetă, cu atât mai mult cu cât îndreptân­du-te spre monu­mentul de pe Caraiman, zăpada încă scârţâie sub picioare, chiar şi în luna august. 


                   Meridionalii, cu vârfurile de multe ori intrate în nori, văile abrupte, paşunile pe care pasc oi şi vaci de munte, de acolo de sus, totul pare mirific. Aerul e atât de rarefiat, de te dor plămânii iar urechile sunt înfundate de la presiune.


                  Datorită amplasării lor şi panoramelor splendide pe care le oferă, Platoul Bucegi atrage, anual, pe culmile lui, milioane de turişti din ţară şi din străinătate. 

                 
                 De pe Platoul Bucegilor, unde sunt situate aceste formaţiuni, turiștii pot să meargă pe alte trasee interesante: pot urca până la Vârful Omu sau pot ajunge pe crucea de la Caraiman, ambele locaţii oferind o panoramă splendidă a Văii Prahovei și chiar a Ţării Bârsei, în zilele senine. Cabanele Piatra Arsă și Vârful cu Dor sunt alte locuri interesante. Iubitorii muntelui nu vor regreta că au urcat Munţii Bucegi până la Babele. 


                Ajunşi înapoi, pe pajiştea de la Buşteni, remarci că oricât te-ai strădui să te adaptezi ,,revenirii la normalitate", mintea şi sufletul tău străbat încă înălţimile lăsate în urmă.                    





3 comentarii:

MARCU D DANIEL spunea...

Este un loc nemaipomenit!As dori din tot sufletul sa ajung acolo pe data de 28 noiembrie!Pozele,comentariul sint mirifice!FELICITARI!

Anca Florea spunea...

Ma bucur ca ti-am fost de folos. Sper sa ajungi acolo cat mai curand, experienta e de neuitat. Doar sa prinzi vreme buna cat de cat, daca bate vantul tare, nu se pune telecabina in functiune. Drum bun!

Anonim spunea...

destinatiidevacanta.blogspot.ca este un site interesant. iti promova gratuit pe http://anunturi-din-romania.webs.com/